La fiecare ședință a Consiliului de Administrație din acest an, Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de referință, aducând-o de la 2% în ianuarie la 6,75% în noiembrie. Rata dobânzii de anul acesta s-a apropiat de pragul de 7%, înregistrat în 2010.
BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75% în prima ședință a anului, la 11 ianuarie, la 2,50%, la 10 februarie, și la 3%, la 6 aprilie.Rata dobânzii principale a fost majorată ulterior de banca centrală la 11 mai la 3,75%, iar la 7 iulie s-a convenit o nouă majorare la 4,75%, aceasta fiind cea mai mare creștere aprobată vreodată de Consiliul Administrație a băncii. Rata dobânzii a crescut la 5,50% la 8 august, la 6,25% la 6 octombrie și la 6,75% la 9 noiembrie.
BNR a încercat să ancoreze așteptările inflaționiste
În condițiile în care prețurile la energie reprezintă peste 70% din componenta indicelui de inflație, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a explicat, la începutul anului, pentru Agerpres, că instituția încearcă să ancoreze așteptările inflaționiste prin majorarea dobânzii de politică monetară și să tempereze creșterile de prețuri la celelalte componente.
„Din păcate preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie”, a declarat la momentul respectiv Dan Suciu, potrivit sursei Agerpres.
Creșterea inflației a venit din exterior
Potrivit acestuia, BNR a depus eforturi pentru a atenua consecințele de runda a doua ale creșterii prețurilor la energie.
Întrebat cum va răspunde BNR persoanelor care ar putea susține că instituția nu a reușit să atingă obiectivul de inflație, Suciu a spus că problema nu este unică în România și că majorarea nu poate fi atenuată prin instrumentele de care dispune banca centrală.
„Toate băncile centrale din lume au ratat ţintele de inflaţie în contextul în care preţul la energie a crescut. Nu ştiu dacă există bănci centrale care au păstrat vreo ţintă. Avem o creştere a inflaţiei care vine din exterior, asupra căreia banca centrală nu are nicio capacitate de a acţiona, şi altă componentă care vine din energie, asupra căreia are un impact relativ redus. Cine spune aşa nu înţelege cum funcţionează politica monetară”, a mai declarat reprezentatul BNR.
ROBOR a crescut drastic
Costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă este calculat folosind indicele ROBOR la 3 luni, care s-a modificat la rândul său dramatic și în acest an.
„Pe 3 ianuarie 2022 indicele se situa la 3,02%, iar pe 4 ianuarie cobora chiar a 3,01%. După această dată indicele a avut o evoluţie ascendentă până la nivelul de 8,21%, înregistrat pe 26 şi 27 octombrie, reprezentând o creştere de 172,75%.
La jumătatea anului, pe 9 august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a a avut o primă reacţie cu privire la evoluţia acestui indicator, care urcase cu mult mai repede comparativ cu dobânda de politică monetară.”, arată sursa citată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre această situație, spunând că”Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight.
Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat este nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a declarat acesta.
El a precizat că acest lucru se întâmplă și pe bursa de valori, pe piețele monetare și pe piețele valutare. Potrivit guvernatorului, a fost o exagerare.
Cum a contracarat BNR creșterea ROBOR
Guvernatorul BNR a explicat că „A fost clar tendinţa băncilor şi a traderilor, a celor care acţionează pe piaţa monetară la termen, să privească pesimist viitorul. Trec la al doilea motiv sau al doilea lucru care ne ajută să înţelegem. Păi nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. Nu. E vorba despre dobânzi la 3 luni / 6 luni. Aşa au văzut băncile viitorul. O inflaţie mai mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit, nu, şi în consecinţă…cotaţiile au fost cu mult peste rata de poltică monetară şi coridorul nostru.
Dar întreb aşa. Vă întreb pe dumneavoastră: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflaţie, nu numai la noi, în general în lume, şi legat de ratele de dobândă. Eu personal, ca să nu vorbesc numai în numele Consiliului de administraţie, şi noi avem discuţii legate de ROBOR. Trebuie să recunosc, condiţiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, nu, să sară calul cum am spus cu ROBOR-ul. Am înăsprit condiţiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, pe un motiv foarte clar, să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite. Pentru că şi acolo e vorba tot de români şi aceia chiar pierd. Sunt 10 – 12 milioane de români care au economisiri. Unele mai mari, altele mai mici. Nu? Cu dobânzi real negative, puternic real negative şi cu inflaţie în creştere aceştia chiar pierd”, a afirmat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a sfătuit personal băncile să acorde o atenție sporită comunicărilor Băncii Naționale, având în vedere situația actuală. Ulterior, el „speră și crede”, potrivit acestuia, că ROBOR la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.
„Efectul a fost imediat. Practic, de la 8,14% pe data de 9 august, indicele a coborât până la 7,90% pe 15 august. O valoare superioară celei din 9 august a fost atinsă abia pe 13 octombrie, de 8,15%.
Rolul Consiliului Concurenţei
Un alt eveniment cu un puternic impact asupra indicelui a avut loc la începutul lunii noiembrie, când a fost anunţat un control inopinat al Consiliului Concurenţei la mai multe bănci, în cadrul unei investigaţii privind modul de stabilire a indicelui ROBOR.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, afirma pe 2 noiembrie în Parlament că instituţia derulează controale la principalele bănci din ţară cu privire la ROBOR, precizând că este interesată dacă există înţelegeri între unii actori de pe piaţă care să facă această creştere a indicelui mai mare decât ar fi justificată.”, notează Agerpres.
La începutul lunii noiembrie Chirițoiu a declarat că „Derulăm de ieri dimineaţă o serie de controale la principalele bănci din ţară, controalele sunt derulate în continuare, deci ele nu sunt finalizate şi cu siguranţă analiza concluziilor va dura. Deci, vom ieşi şi vom comunica în momentul în care avem mai multe informaţii. Momentan nu pot decât să confirm, înţeleg că a ieşit de la companii, ceea ce ne-a surprins, nu suntem obişnuiţi, companiile să anunţe ele că sunt investigate de Consiliul Concurenţei, nu ştiu de ce au făcut-o. Dar, în orice caz, vă confirm că de ieri dimineaţă se derulează controale pe baza procedurilor noastre legale, cu autorizare judiciară”.
Întrebat dacă există acuzații de conspirație între bănci cu privire la creșterea ratelor dobânzilor, acesta a declarat că „Consiliul Concurenței are dreptul de a verifica” orice astfel de afirmații.
„Foarte important de spus – noi nu investigăm preţuri. Şi e normal ca preţurile să crească, inclusiv dobânzile să crească sau să scadă, în condiţiile pieţei. În momentul de faţă avem o inflaţie foarte mare, de două cifre, deci preţurile cresc. Ce faci când cresc preţurile? Ai două pârghii să opreşti creşterea preţurilor. Pe de o parte, Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, reduce cheltuielile publice, reduce deficitul bugetar: pe cealaltă parte, Banca Naţională creşte dobânzile. O creştere a dobânzilor în piaţă e normală, e mecanismul prin care luptăm cu creşterea preţurilor. Deci, noi nu investigăm creşterea dobânzilor în sine, ci vrem să vedem dacă nu cumva, pe acest climat unde era normal să aibă loc o creştere a dobânzilor, nu există şi înţelegeri între unii actori de pe piaţă care să facă această creştere mai mare decât ar fi ea justificată”, a transmis Chiriţoiu.
În acest caz, el a declarat că „au existat informații pe piață, dar acestea au fost în principal autodeclarate”, adică bazate pe propria interpretare.
„Dacă există dovezi de încălcare a legii, atunci noi vom aplica sancţiuni, după ce dăm posibilitatea companiilor să se apere, evident. Dacă nu suntem convinşi de apărările lor, vom aplica sancţiuni ca oricărei alte companii. (…) Investigaţia noastră durează, ştiţi că media e de doi ani. Investigaţia aceasta, care este complicată, nu mă aştept să fie mai scurtă decât o investigaţie normală. (…) Evident, pe parcursul investigaţie ne vom consulta cu Autoritatea de Reglementare, că ei au cea mai bună expertiză în statul român privind sectorul bancar. Dar investigaţia e pornită pe analiza noastră, nu e legată de vreo sesizare primită din partea altei instituţii. (…) Nu se rezumă numai la ROBOR, ne uităm şi la alte lucruri”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
