Infofinanciar > Opinii > Reintegrarea salariatului la locul de muncă după anularea unei concedieri
Opinii

Reintegrarea salariatului la locul de muncă după anularea unei concedieri

Dinu Maria Cristina, avocatul titular al Cabinetului Dinulawyers, sursă foto arhiva personală
arhiva personala

În situația în care un salariat este concediat în mod nelegal sau pentru motive neîntemeiate, acesta se poate adresa instanței de judecată pentru a obține anularea deciziei de concediere și plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost concediat.

Prin aceeași acțiune, salariatul mai poate solicita instanței de judecata să dispună repunerea părților în situația anterioară concedierii, mai precis să se dispună reintegrarea salariatului pe postul deținut anterior concedierii.

Reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii este un proces dificil atât pentru salariat, cât și pentru angajator, relațiile de muncă dintre cele doua părți fiind în marea majoritate a cazurilor, iremediabil afectate.

Motivele anulării unei concedieri

Și atunci care este scopul urmărit de salariat? De ce și-ar dori reintegrarea într-un loc de munca care cu siguranță va fi unul ostil?

Unul dintre răspunsuri ar putea fi pentru a arata colegilor de muncă că angajatorul a procedat nelegal în privința sa și pentru a i se recunoaște salariatului nedreptatea la care a fost supus. Un alt răspuns ar putea fi că salariatul dorește să înceteze raporturile de muncă în propriile condiții, respectiv fie să-și dea demisia ulterior reintegrării, fie să negocieze cu angajatorul o încetare de comun acord, cu plata de salarii compensatorii.

De cele mai multe ori, după o reintegrare raporturile de muncă încetează într-un termen relativ scurt, pentru că în realitate niciuna dintre cele două părți nu-și mai dorește continuarea colaborării.

Ce se întâmplă dacă locul de muncă a fost ocupat între timp de un alt salariat?

Angajatorul este obligat să respecte hotărârea instanței și să dispună reintegrarea salariatul pe postul deținut anterior concedierii.

Dacă de la data concedierii și până la obținerea hotărârii de reintegrare, postul în discuție a fost ocupat de un alt salariat, angajatorul va trebui să-i înceteze contractul de muncă noului salariat, pentru a se putea face reintegrarea salariatului concediat nelegal.

Potrivit prevederilor Codului Muncii, constituie caz de încetare de drept a contractului individual de muncă „admiterea cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare”.

Salariatul concediat nelegal sau pentru motive neîntemeiate are dreptul să se întoarcă pe postul deținut anterior concedierii (în măsura în care a solicitat acest lucru instanței de judecată), astfel încât dacă până la soluționarea definitivă a litigiului, postul respectiv a fost ocupat de un alt salariat, angajatorul va trebui să-i înceteze contractul de muncă salariatului nou-venit, pentru a-i elibera postul salariatului reintegrat.

Dar dacă locul de muncă a fost desființat între timp?

Se mai poate face reintegrarea?

Angajatorul nu se poate sustrage obligației de reintegrare a salariatului prin desființarea postului. Chiar dacă postul a fost desființat de angajator, acest lucru nu semnifică că angajatorul scapă de obligația de reintegrare a salariatului.

Dacă postul a fost desființat ulterior concedierii, angajatorul va fi nevoit să reînființeze vechiul post, întrucât salariatul trebuie reintegrat pe postul efectiv ocupat anterior concedierii și nu pe un alt post.

„Reintegrarea” salariatului pe un alt post decât pe cel ocupat anterior concedierii reprezintă o modificare unilaterala a condițiilor de muncă, nepermisă de legislația națională. Reintegrarea trebuie făcută pe postul deținut anterior concedierii. Daca nu mai există postul, acesta trebuie reînființat, chiar dacă acest lucru presupune o serie de proceduri și modificări în structura angajatorului.

Executarea hotărârii judecătorești trebuie realizată prin reintegrarea salariatului conform postului și atribuțiilor avute la momentul concedierii și cu modificările inerente care ar fi survenit independent de decizia de concediere. Dacă este cazul, într-o etapă ulterioară, distinctă, schimbările intervenite în activitatea angajatorului se pot reflecta în modificări ale fișei de post, modificări al căror caracter justificat urmează a fi analizat de instanță, în cadrul procesual al contestației formulată de către salariat împotriva deciziei de modificare.

Modificarea unor atribuții aferente postului nu poate interveni decât într-un moment ulterior reintegrării, care trebuie realizată în condiții identice celor care ar fi existat pentru salariat în absența concedierii.

Poate angajatorul să refuze reintegrarea salariatului?

Răspunsul este simplu – nu. Neexecutarea obligației de reintegrare a salariatului constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prevăzută de Codul Penal la art. 287 lit. d), fiind sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Drepturile salariatului reintegrat

Salariatul reintegrat pe postul deținut anterior concedierii are dreptul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate, precum și la celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost concediat.

De asemenea, salariatul va beneficia de concediu de odihnă pentru perioada situată între data concedierii și data reintegrării la locul de muncă, conform unei hotărâri recente pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În acest sens, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a concluzionat că perioada cuprinsă între concedierea nelegală și reintegrarea în muncă a salariatului trebuie asimilată unei perioade de muncă efectivă în vederea stabilirii drepturilor la concediu anual plătit. În consecință, un salariat concediat nelegal, apoi reintegrat în muncă, în conformitate cu dreptul național, în urma anulării concedierii sale printr-o hotărâre judecătorească, are dreptul la concediu anual plătit dobândit în această perioadă.

Dacă salariatul reintegrat este din nou concediat sau dacă relația sa de muncă, după reintegrare, încetează din orice motiv, acesta are dreptul la o indemnizație pentru concediu anual plătit neefectuat care a fost dobândit în perioada dintre concedierea nelegală și reintegrare.

Acest drept al salariatului se aplică doar dacă acesta nu a mai ocupat niciun alt loc de muncă în această perioadă.

Sancțiunile angajatorului pentru crearea unui loc de muncă ostil după reintegrare

În practică, după reintegrarea salariatului pe fostul loc de muncă, unii angajatori practică un fel de hărțuire morală asupra salariatului, în scopul de a-l determina pe acesta să-și dea demisia.

Pot constitui acte de hărțuire morală a salariatului reintegrat:

  • privarea de orice ocupație și vegherea ca salariatul să nu-și găsească singur vreo ocupație;
  • încredințarea unor sarcini inutile sau absurde;
  • acordarea de activități inferioare competentelor;
  • nu i se atribuie sarcini de realizat;
  • refuzarea contactului cu salariatul (se evită contactul vizual, se fac gesturi de respingere etc.);
  • ignorarea prezenței salariatului (spre exemplu, adresându-se altei persoane, ca și când salariatul nu ar fi prezent);
  • nu se vorbește niciodată cu salariatul;
  • salariatul nu este lăsat să se adreseze altei persoane;
  • li se interzice colegilor să vorbească cu salariatul;
  • se neagă prezența fizică a salariatului, etc.

Astfel de acțiuni sau comportamente la adresa salariatului reintegrat, realizate într-un mod repetat și pe o durata de timp mai îndelungată, pot constitui acte de hărțuire morală la locul de muncă, care se sancționează cu amenzi usturătoare aplicate angajatorului de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Despre autor

Dinu Maria Cristina, avocatul titular al Cabinetului Dinulawyers și membru în cadrul Baroului București, are o experiență de peste 10 ani în domeniul juridic. În tot acest timp a acordat consultanță, a reprezentat și asistat cu succes în fața instanțelor de judecată, atât persoane fizice cât și persoane juridice, în litigii de drept civil, dreptul familiei, contencios administrativ, recuperări creanțe, executări silite, insolvență, achiziții publice și dreptul muncii.
Începând cu anul 2021, Dinu Maria Cristina a obținut calitatea de practician în insolvență definitiv, fiind membru al Uniunii Practicienilor în Insolvență din România și titular al Cabinetul Individual de Insolvență Dinu Maria Cristina.