Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a generat o cursă a înarmărilor fără precedent în ultimele trei decenii în rândul statelor din Europa Centrală şi de Est. Țări precum Polonia, Ungaria, Cehia și chiar Bulgaria investesc masiv în dezvoltarea capacităților de producție de armament.
Ungaria, de exemplu, o țară care menține relațiile cu Kremlinul, investește susținut în dezvoltarea industriei de armament. Compania germană Rheinmetall, una din multele companii care participă la procesul de reindustrializare a țării vecine dar și unul dintre cei mai mari fabricanţi de armament şi tehnică militară din Europa, construieşte în Ungaria mai multe fabrici destinate producției de muniţie, explozibil şi vehicule blindate de război. Un alt potențial partener al Budapestei în cursa înarmării este Ankara, anul trecut apărând mai multe informații despre construirea unei fabrici de drone turco-ungare.
Planurile de înarmare ale Ungarie datează de aproape un deceniu, de când guvernul Viktor Orban a reintrodus în școli educaţia patriotică, o disciplină dispărută de la începutul anilor 90. Eforturile de dezvoltare a capacității de apărare a Ungariei sunt susținute cu fonduri de zeci de milioane de euro și încep să dea roade – Ungaria va avea şase noi fabrici de armament: una a companiei de stat HM Arzenál, patru construite de Germania şi una în care Airbus va produce componente pentru elicoptere.
Ca să poată susține un asemenea efort, Budapesta a redus drastic alocările bugetare ale altor sectoare-cheie, învățământul fiind unul dintre acestea.
Polonia alocă 4% din PIB înarmării
Și Polonia, un vecin direct al Ucrainei și care s-a implicat susținut în sprijinirea acestei țări, are în plan să investească masiv în apărare. Și nu doar 2% din PIB, cât prevede pragul minimul impuse de regulile NATO, ci dubu, respectiv 4% din PIB.
Efortul de înarmare este fără precedent în istoria ţării şi are ca scop accelerarea creșterii capacității de apărare, a explicat recent premierul polonez Mateusz Morawiecki. Cu 4% din PIB, Polonia are toate șansele ca anul acesta să fie cel mai generos partener NATO. În 2022, titlul i-a revenit Greciei care a alocat apărării 3,8% din PIB, pe locurile următoare situându-se SUA și Polonia.
Şi în Polonia sistemul de învăţământ este subfinanţat, iar situația a ajuns într-atât de critică încât se spune că în unele instituții de învățământ profesorii au adunat mai multe absenţe decât elevii.
Majorarea bugetului alocat apărării de către guvernul de la Varșovia este necesară. Polonia a anunțat recent că va achiziționa 116 tancuri americane Abrams. Dar şi că a încheiat un contract de proporții cu Coreea de Sud pentru 1.000 de tancuri, aproximativ 650 de obuziere autopropulsate, sute de lansatoare de rachete și aproape 50 de aeronave de luptă uşoare. Este cel mai mare contract de export de armament şi tehnică militară livrat de Coreea de Sud și pe care puține alte țări l-ar fi putut onora – producătorii germani nu au putut livra cantitatea solicitată. Valoarea contractului nu a fost făcută publică, însă, conform informațiilor apărute în presa coreeană este vorba de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Cehia și Bulgaria sprijină masiv Ucraina
Cehia, care este deja un jucător consacrat pe piața exporturilor militare, a investit milioane de euro în CSG, principalul producător din industria de apărare. CSG realizează repararea tancurilor şi armamentului greu ucrainean, modernizarea blindatelor sovietice şi a angajat mii de muncitori ucraineni la noile linii de producţie deschise.
La rândul ei şi Bulgaria a furnizat Ucrainei armament şi muniţie, valoarea totală a ajutorului acordat fiind estimat la un miliard de euro, Bulgaria acționat însă prin intermediari, poziţia oficială a guvernului de la Sofia fiind că nu înarmează ţara aflată în război. Cu toate acestea, exporturile industriei militare bulgare au crescut anul trecut cu peste 150%, conform datelor zf.ro.
