Ultimul raport al Comisiei Europene arată faptul că economia românească va crește cu 3,3% în anul 2024. Cu toate acestea, România va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,9% din PIB, fiind în creștere, comparativ cu anul trecut.
Totodată, Comisia Europeană estimează o creștere constantă și anul viitor, de 7%. Cauza ar fi creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente. Comisia prevede și o creștere puternică în ceea ce privește salariile din sectorul public.
Marcel Ciolacu are o părere diferită față de cea a Comisiei Europene
Premierul Marcel Ciolacu a transmis că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar în jur de 5% din PIB. De asemenea, va avea o discuție cu UE privind un nou acord pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB. Această discuție se poartă în jurul unei reduceri într-un timp de cinci sau șapte ani.
Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va fi de peste 50% din PIB, anul acesta. Aceasta va ajunge la 50,9% în 2024, iar în 2025 va depăși pragul de 53,9%.
Instituția a transmis că și inflația este într-o ușoară creștere în 2024, la 5,9%, de la 5,8% în prognoza precedentă.
Raportul Comisiei Europene pentru România
Creșterile salariale ridicate continuă și în 2024. Piața forței de muncă rămâne tensionată, dar ocuparea forței de muncă a scăzut în 2023, iar tensiunile sunt în curs de atenuare. Se preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025.
Dezinflație prelungită. După o revenire a inflației la începutul anului 2024, ca urmare a majorării unor impozite indirecte, se preconizează că tendința de dezinflație se va relua în 2024 și 2025, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată. Creșterile semnificative ale salariilor și pensiilor exercită presiuni în sensul creșterii prețurilor.
Se preconizează că deficitul public va rămâne ridicat pe parcursul orizontului de prognoză. Deficitul public general al României a ajuns la 6,6% din PIB în 2023. În creștere de la 6,3% în 2022, deoarece cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm rapid.
În 2025, se preconizează că deficitul va rămâne stabil la 7% din PIB, pe baza unor politici neschimbate. Se preconizează că costurile pe termen scurt ale reformei sistemului de pensii vor contribui la creșterea deficitului.
Se preconizează că datoria publică generală va crește la aproximativ 51% din PIB în 2024 și la 54% în 2025. Riscurile privind perspectivele bugetare sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea crește și mai mult cheltuielile, scrie Economedia.ro