Rușii au retras 100 de miliarde de ruble (1,1 miliarde de dolari) din bănci în timpul panicii care a urmat după ce mercenarii wagnerieni au mărșăluit asupra Moscovei luna trecută, a declarat marți Banca Centrală a Rusiei.
„Nevoia de numerar a crescut în iunie și a dus la o ieșire de lichidități de 500 de miliarde de ruble”, a declarat banca într-un raport lunar de politică monetară. O cincime din această sumă a fost scoasă pe 23-25 iunie, când liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a lansat și a negociat rapid sfârșitul revoltei sale de scurtă durată.
A fost cea mai mare creștere a cererii de numerar de când Rusia a anunțat o mobilizare militară în toamna anului 2022, care a stârnit, de asemenea, panică și a declanșat un val de emigrare din țară, potrivit site-ului de știri RBC.
Politica monetară nu a fost perturbată
Banca Centrală a Rusiei a declarat că retragerile nete nu au perturbat politica sa monetară și că vor fi luate în considerare la stabilirea viitoarelor operațiuni cu băncile. Revolta eșuată a lui Wagner a împins, de asemenea, rubla rusă la minimele ultimelor 15 luni, pe fondul scăderii veniturilor din exporturi.
Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a declarat săptămâna trecută că deprecierea continuă a rublei riscă să crească inflația și să forțeze banca să își ajusteze rata cheie, care se menține la 7,5% de aproape un an.
Criza declanșată de dușmănia de luni de zile a lui Prigojin cu conducerea militară a Rusiei a dus, de asemenea, la epuizarea zborurilor din Moscova, în timp ce trupele Wagner mărșăluiau spre capitala rusă, scrie The Moscow Times.
Rubla se prăbușește și mai mult pe fondul consecințelor revoltei
Rubla rusească a trecut joi, 7 iulie, de pragul de 102 față de euro și de 93 față de dolar, atingând un nou minim al ultimelor 15 luni, în cadrul unei deprecieri care durează de luni și care a fost exacerbată și mai mult luna trecută, când revolta armată a lui Evgheni Prigojin a pus pe jar piețele.
Banca Centrală a Rusiei a declarat joi că slăbirea rublei a fost provocată de scăderea încasărilor din exporturi. „Vedem că, atunci când rata noastră de schimb slăbește, apar diverse conspirații despre cum [rubla] este slăbită în mod deliberat pentru a crește veniturile bugetare… Dar trebuie să ne uităm, în primul rând, la dinamica comerțului exterior”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina.
Nabiullina a explicat că rubla, care inițial s-a prăbușit dincolo de 100 față de dolar odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, a reușit să se întărească anul trecut datorită unei creșteri a veniturilor din exporturi și a unei scăderi a importurilor. Cu toate acestea, acum situația s-a inversat, deoarece o scădere bruscă a exporturilor înseamnă că în Rusia intră mult mai puține valute străine.
