Vladimir Putin este un lider „radical rațional” care mizează pe faptul că țările occidentale vor obosi să susțină Ucraina și vor conveni asupra unui final negociat al conflictului care va fi favorabil Rusiei, a declarat fostul președinte francez François Hollande pentru POLITICO.
Hollande, care a fost în funcție din 2012 până în 2017, are o mulțime de experiențe directe cu Vladimir Putin. El a condus negocierile cu liderul rus, împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel, în cadrul așa-numitului format Normandia, în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea din Ucraina și a sprijinit separatiștii pro-ruși din regiunea Donbass.
Dar acele eforturi de a crea un dialog s-au dovedit a fi zadarnice, expunându-l pe Putin ca pe un lider care înțelege doar puterea și care, ulterior, a pus la îndoială toate negocierile dintre părți, inclusiv un controversat efort individual condus de actualul președinte francez Emmanuel Macron, a declarat Hollande într-un interviu în biroul său din Paris.
„El (n.r. – Putin) este o persoană radical rațională, sau o persoană radicală din punct de vedere rațional, după cum doriți”, a spus fostul lider francez, întrebat dacă Putin ar putea căuta să extindă conflictul dincolo de Ucraina. „El are propriul raționament și, în acest cadru, este gata să folosească forța. El este capabil să înțeleagă doar dinamica puterii pe care noi suntem capabili să o stabilim împotriva lui”.
Înaintea aniversării unui an de la invazia totală a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, François Hollande a adăugat că Putin va încerca „să-și consolideze câștigurile pentru a stabiliza conflictul, sperând că opinia publică va obosi și că europenii se vor teme de escaladare pentru a aduce în acest stadiu perspectiva unei negocieri”.
Dar, spre deosebire de perioada în care Parisul și Berlinul conduceau discuțiile cu Putin, de data aceasta sarcina de mediere va reveni probabil Turciei sau Chinei, „ceea ce nu va fi liniștitor pentru nimeni”, a spus Hollande, scrie Politico.
Apropierea de Putin n-a fost de bun augur
Macron, care a fost ministru al economiei al lui Hollande înainte de a părăsi guvernul acestuia și de a câștiga președinția în 2017, a încercat să facă el însuși să stabilească o relație diplomatică cu Rusia, purtând numeroase convorbiri individuale cu Putin atât înainte, cât și după invazia sa în Ucraina.
Dar această apropiere nu a avut rezultate clare, provocând critici din partea Ucrainei și a est-europenilor, care au obiectat și la faptul că Macron a spus că Rusia va avea nevoie de „garanții de securitate” după încheierea războiului.
Hollande nu l-a criticat pe succesorul său în privința apropierii de Putin. Era logic să vorbească cu Putin înainte de invazie pentru „a-l priva de orice argumente sau pretexte”, a spus el. Dar, după o „scurtă perioadă de incertitudine” în urma invaziei, „întrebarea (privind utilitatea dialogului) a fost din păcate rezolvată”.
Puterea se deplasează spre est
Frustrarea afișată față de conducerea Franței și a Germaniei, sau lipsa acesteia, în timpul războiului din Ucraina a întărit argumentele conform cărora puterea în Europa se deplasează spre est, în mâinile unor țări precum Polonia, care a fost cea mai directă în susținerea Ucrainei.
Dar Hollande nu a fost convins, argumentând că țările din nord și din est se aliază cu Statele Unite pe propriul risc. „Aceste țări, în esență balticii, scandinavii, sunt în esență legate de Statele Unite. Ele văd protecția americană ca pe un scut”.
„Până astăzi”, a continuat el, președintele american Joe Biden a dat dovadă de „o solidaritate exemplară și s-a ridicat perfect la înălțimea rolului său în alianța transatlantică. Dar mâine, cu un alt președinte american și un Congres mai izolaționist, sau mai puțin dornic să cheltuiască, vor avea Statele Unite aceeași atitudine?”.
„Trebuie să-i convingem pe partenerii noștri că Uniunea Europeană este despre principii și valori politice. Nu trebuie să ne abatem de la ele, dar parteneriatul poate oferi și garanții de securitate prețioase și solide”, a adăugat Hollande.
Încercările președinților francezi
Hollande a fost unul dintre cei mai nepopulari președinți ai Franței în timpul mandatului, cu cote de popularitate de o singură cifră. Dar el s-a bucurat de o oarecare renaștere de când a părăsit Elysée și este acum al doilea cel mai popular politician al țării, după fostul prim-ministru Edouard Philippe, cu cinci locuri înaintea lui Macron.
Perioada în care a fost în funcție a fost marcată de crize. Pe lângă diplomația eșuată în privința Ucrainei, Hollande a creionat răspunsul Franței la o serie de atacuri teroriste, a prezidat împreună cu Merkel criza datoriilor suverane din Europa și s-a confruntat cu proteste masive de stradă împotriva reformelor din domeniul muncii.
În ceea ce privește acest ultim aspect, Macron simte acum o parte din „căldura” pe care Hollande a simțit-o în ultimele luni ale președinției sale. Peste un milion de cetățeni francezi s-au alăturat marșurilor împotriva unei reforme planificate a sistemului de pensii, iar alte greve au fost deja anunțate. Hollande a criticat planurile de reformă, care ar crește vârsta de pensionare la 64 de ani, ca fiind prost planificate.
„A ales președintele momentul potrivit? Având în vedere succesiunea de crize și o inflație ridicată, francezii vor să fie liniștiți. A propus guvernul reforma potrivită? Nici eu nu cred că da, este văzută ca fiind nedreaptă și brutală”, a declarat Hollande. „Dar acum că a fost pus în mișcare un proces parlamentar, Executivul va trebui să găsească un compromis sau să își asume riscul de a merge până la capăt și de a crește nivelul de furie din societate”.
Relația franco-germană
O diferență notabilă între el și Macron este calitatea relației franco-germane. În timp ce Hollande și Merkel s-au străduit să prezinte o formă de prietenie politică, cele două părți au fost în mod evident în dezacord sub conducerea lui Macron, ceea ce a provocat un avertisment atent formulat de fostul comandant-șef.
„În aceste momente în care totul se redefinește, cuplul franco-german este nucleul indispensabil care asigură coeziunea UE. Dar trebuie să redefinească contribuțiile celor două părți și să stabilească noi obiective, inclusiv apărarea europeană”, a declarat Hollande.
„Nu este vorba de a ne vedea mai des sau de a ne vorbi mai clar, ci de a ține cont de noua situație, pentru că, dacă nu se face această muncă, dacă nu se asigură această bază politică și dacă neînțelegerile persistă, nu vom avea doar un dezacord bilateral între Franța și Germania, ci o Uniune Europeană blocată”, a spus el, adăugând că „speră” că un recent summit franco-german a „clarificat neînțelegerile”.
Liderul socialist a avut, de asemenea, câteva cuvinte potrivite pentru Macron cu privire la modul în care acesta încearcă să îi adune pe europeni în jurul unui răspuns ferm la Legea privind reducerea inflației (IRA) a lui Biden, care oferă subvenții majore industriei ecologice americane. Mai multe țări din UE s-au declarat împotriva planurilor, promovate de Paris, de a crea o „Lege privind cumpărarea de produse europene” și de a strânge bani noi pentru a sprijini industriile UE.
În timpul unei conferințe de presă comune de luni, Macron și premierul olandez Mark Rutte au convenit să nu fie de acord cu privire la răspunsul UE.
„În ceea ce privește IRA, Franța descoperă că partenerii săi sunt, în cea mai mare parte, guverne liberale. Când le spuneți olandezilor sau scandinavilor ceva despre un ajutor direct (oferit companiilor), ei aud ceva care contravine nu doar spiritului, ci și literei tratatelor”, a declarat Hollande.
Scandalul Qatargate
O altă problemă care zguduie politica europeană în ultima vreme este scandalul de corupție Qatargate, în care actuali și foști europarlamentari, precum și lobbyiști sunt acuzați că au primit bani în schimbul influențării activității Parlamentului European în favoarea Qatarului și Marocului.
Hollande a reamintit că propria sa administrație a fost lovită de un scandal atunci când s-a descoperit că ministrul său al Bugetului a mințit în privința conturilor bancare elvețiene pe care nu le-a dezvăluit autorităților fiscale. Scandalul l-a determinat pe Hollande să înființeze Haute autorité pour la transparence de la vie publique – o autoritate independentă care auditează funcționarii publici și are puterea de a sesiza un procuror în cazul unor abateri.
Acum ar fi un moment bun pentru ca UE să urmeze acest exemplu și să înființeze un organism de etică independent propriu, a declarat Hollande.
„Cred că este o instituție bună care ar avea un rol de jucat la Bruxelles”, a spus el. „Unele țări vor fi total în favoarea ei, deoarece integritatea și transparența fac parte din valorile lor de bază. Altele, precum Polonia și Ungaria, vor vedea o provocare la adresa suveranității lor”.
