Europa trebuie să își reducă dependența față de Statele Unite și să evite să se lase antrenată într-o confruntare între China și SUA pe tema Taiwanului, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat în avionul său de întoarcere dintr-o vizită de stat de trei zile în China.
Vorbind cu POLITICO și cu doi jurnaliști francezi după ce a petrecut aproximativ șase ore cu președintele chinez Xi Jinping în timpul călătoriei sale, Macron a subliniat teoria sa preferată de „autonomie strategică” pentru ca Europa, probabil condusă de Franța, să devină o „a treia superputere”.
El a declarat că „marele risc” cu care se confruntă Europa este că „se lasă prinsă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce o împiedică să își construiască autonomia strategică”, în timp ce zbura de la Beijing la Guangzhou, în sudul Chinei, la bordul COTAM Unité, Air Force One al Franței.
Autonomie strategică
Xi Jinping și Partidul Comunist Chinez au susținut cu entuziasm conceptul de autonomie strategică al lui Macron, iar oficialii chinezi se referă în mod constant la acesta în relațiile lor cu țările europene. Liderii de partid și teoreticienii de la Beijing sunt convinși că Occidentul este în declin și China este în ascensiune și că slăbirea relației transatlantice va contribui la accelerarea acestei tendințe.
„Paradoxul ar fi că, cuprinși de panică, credem că suntem doar cei ce merg în siajul Americii”, a declarat Macron în interviu. „Întrebarea la care trebuie să răspundă europenii… este în interesul nostru să accelerăm o criză în Taiwan? Nu. Cel mai rău lucru ar fi să credem că noi, europenii, trebuie să devenim adepți pe acest subiect și să ne luăm după agenda americană și după o reacție exagerată a Chinei”, a mai spus el.
Reacția Chinei
La doar câteva ore după ce zborul său a plecat din Guangzhou cu destinația Paris, China a lansat exerciții militare de amploare în jurul insulei autonome Taiwan, pe care China o revendică ca teritoriu al său, dar pe care SUA au promis să o înarmeze și să o apere.
Aceste exerciții au fost un răspuns la turneul diplomatic de 10 zile al președintelui taiwanez Tsai Ing-Wen în țările din America Centrală, care a inclus o întâlnire cu președintele republican al Camerei Reprezentanților din SUA, Kevin McCarthy, în timp ce se afla în tranzit în California. Persoane familiare cu gândirea lui Macron au declarat că acesta a fost fericit că Beijingul a așteptat cel puțin până când a ieșit din spațiul aerian chinezesc înainte de a lansa exercițiul simulat de „încercuire a Taiwanului”.
Beijingul a amenințat în repetate rânduri că va invada în ultimii ani și are o politică de izolare a insulei democratice, forțând alte țări să o recunoască drept parte a „unei singure Chine”.
Discuții despre Taiwan
Macron și Xi au discutat „intens” despre Taiwan, potrivit oficialilor francezi care l-au însoțit pe președinte, care pare să fi adoptat o abordare mai conciliantă decât SUA sau chiar Uniunea Europeană.
„Stabilitatea în strâmtoarea Taiwan este de o importanță capitală”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a însoțit pe Macron pentru o parte din vizita sa la Beijing.
La întâlnirea trilaterală cu Macron și von der Leyen de joia trecută de la Beijing, Xi Jinping s-a abătut de la scenariu doar pe două subiecte – Ucraina și Taiwan -, potrivit unei persoane care a fost prezentă în sală.
„Xi a fost vizibil iritat pentru că a fost considerat responsabil pentru conflictul din Ucraina și a minimalizat recenta sa vizită la Moscova”, a declarat această persoană. „Era în mod clar înfuriat de SUA și foarte supărat în legătură cu Taiwanul, cu tranzitul președintelui taiwanez prin SUA și [cu faptul că] problemele de politică externă erau ridicate de europeni.”
În cadrul acestei întâlniri, Macron și von der Leyen au adoptat linii similare cu privire la Taiwan, a declarat această persoană. Dar Macron a petrecut ulterior mai mult de patru ore cu liderul chinez, o mare parte din ele în prezența doar a traducătorilor, iar tonul său a fost mult mai conciliant decât cel al lui von der Leyen atunci când a vorbit cu jurnaliștii.
Avertismentul „vasalilor”
Macron a susținut, de asemenea, că Europa și-a sporit dependența de SUA în ceea ce privește armele și energia și că acum trebuie să se concentreze pe stimularea industriilor europene de apărare.
De asemenea, el a sugerat că Europa ar trebui să își reducă dependența de „extrateritorialitatea dolarului american”, un obiectiv politic cheie atât al Moscovei, cât și al Beijingului.
„Dacă tensiunile dintre cele două superputeri se acutizează… nu vom avea nici timpul, nici resursele necesare pentru a ne finanța autonomia strategică și vom deveni vasali”, a spus el.
Rusia, China, Iranul și alte țări au fost lovite în ultimii ani de sancțiunile americane care se bazează pe interzicerea accesului la sistemul financiar global dominant, denominat în dolari. Unii din Europa s-au plâns de „înarmarea” dolarului de către Washington, care obligă companiile europene să renunțe la afaceri și să taie legăturile cu țări terțe sau să se confrunte cu sancțiuni secundare paralizante.
În timp ce stătea în cabina avionului său A330, îmbrăcat într-un hanorac cu glugă cu cuvintele „French Tech” inscripționate pe piept, Macron a afirmat că a „câștigat deja bătălia ideologică privind autonomia strategică” pentru Europa.
El nu a abordat chestiunea garanțiilor de securitate americane în curs de desfășurare pentru continent, care se bazează în mare măsură pe asistența americană în materie de apărare, în contextul primului război terestru major în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și singura putere nucleară din UE, Franța se află într-o poziție unică din punct de vedere militar. Cu toate acestea, țara a contribuit mult mai puțin la apărarea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei decât multe alte țări.
