Infofinanciar > Lumea la zi > POLITICO: Economia Italiei la pământ! Amenințare din trei părți: comprimarea gazului, rate ale dobânzii mari și alegeri iminente
Lumea la zi

POLITICO: Economia Italiei la pământ! Amenințare din trei părți: comprimarea gazului, rate ale dobânzii mari și alegeri iminente

economie italia
psnews.ro

Navigarea liniștită a Italiei este pe cale să se încheie. Datorită unei combinații de factori – brandul „Super Mario” al premierului său, ratele negative ale dobânzilor și șansa de a cheltui aproape 200 de miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE – a făcut ca a treia economie a UE să se îndrepte spre o creștere puternică în acest an, după ce a fost lovită în timpul pandemiei.

Aceste speranțe s-au spulberat acum pentru Italia. Războiul, inflația și alegerile care se apropie înseamnă că se pregătește o furtună perfectă, care amenință să afecteze economia pe mai multe fronturi. Premierul Mario Draghi a fost sincer cu reporterii după un summit al liderilor UE desfășurat vineri la Bruxelles cu privire la schimbarea așteptărilor. „În zona euro, în principal din cauza prețurilor la energie și a inflației în general, prognoza pentru economie este de o oarecare încetinire în toate țările”, a declarat el. Economia Italiei merge încă „relativ bine”, în special datorită unui boom al turismului, a spus Draghi, dar a adăugat că va fi important să se susțină puterea de cumpărare a cetățenilor pentru a menține „pacea socială”.

Probleme cu gazele

După ce producția Italiei a scăzut cu aproape 9% în cursul anului 2020, aceasta și-a revenit cu peste 7% anul trecut și era pregătită pentru o creștere peste medie în acest an, susținută de cererea reținută. Dar războiul, lanțurile de aprovizionare presate și vârfurile prețurilor la energie au schimbat drastic această perspectivă, reducând previziunile pentru creșterea PIB-ului în 2022 la 2,4%, potrivit Comisiei, față de 4,1% cât se preconiza anterior. Economia s-ar putea contracta și mai mult dacă Rusia, după ce a redus furnizarea de gaze cu 40 la sută, decide să închidă robinetul cu totul. 

Italia depinde în continuare de Rusia pentru aproximativ un sfert din necesarul său de gaze. Deși acest procent este în scădere față de 40 % anul trecut, Italia rămâne al doilea mare cumpărător european de gaze, după Germania. Așadar, o oprire totală a aprovizionării ar putea declanșa închideri și concedieri.  „Riscul numărul unu care există în prezent în economia europeană și italiană, în special, este riscul de a avea parte de o întrerupere totală a aprovizionării cu gaze naturale”, a declarat Filippo Taddei, economist-șef pentru Europa de Sud la Goldman Sachs. 

În acest scenariu, PIB-ul ar scădea în medie cu 2 puncte procentuale în zona euro, iar țările cele mai dependente de gaze naturale – Germania și Italia – ar scădea și mai mult în teritoriu negativ, a spus el, conform Politico.

„Investițiile scad, consumul scade, iar ca o consecință se ajunge la recesiune”, a adăugat el. Această teamă este larg răspândită în Italia. Confindustria, cel mai important lobby de afaceri, estimează în mod similar că o oprire a livrărilor de gaze ar însemna o lovitură de 2 puncte procentuale în PIB atât în 2022, cât și în 2023. Acest scenariu este motivul pentru care guvernul de la Roma se străduiește acum să găsească alternative, urmărind acorduri de gaze cu alte țări, inclusiv Qatar, Angola și Algeria. De asemenea, își maximizează utilizarea centralelor sale pe cărbune pentru a economisi gazul, în încercarea de a asigura securitatea energetică în cazul unei închideri totale din partea Rusiei. 

Rezervele de gaz ale țării sunt puțin peste jumătate pline, dar dacă Rusia continuă să reducă fluxurile, Italia ar putea avea dificultăți în atingerea obiectivului său de 90 % din capacitate până în noiembrie, la timp pentru iarnă.

Există, de asemenea, riscul inerent de agravare a inflației prețurilor la energie: Cu cât se reduce mai mult oferta, cu atât mai mult cresc prețurile la energie. Inflația din Italia a crescut la aproape 7 % în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, în mare parte din cauza prețurilor la energie. În încercarea de a atenua facturile la utilități, Roma dorește să impună un plafon de preț pentru importurile de gaz rusesc, dar ideea nu a convins încă alte capitale ale UE, care se tem că ar putea provoca și mai multe represalii din partea Moscovei.

Replica lui Draghi este că Rusia reduce deja livrările către Europa, ceea ce duce la creșterea prețurilor la gaze și duce la o situație în care președintele rus Vladimir Putin „încasează mai mult sau mai puțin la fel, iar Europa are dificultăți imense”, a declarat el vineri.

Sentiment de înăsprire

De asemenea, Roma urmărește cu nervozitate Banca Centrală Europeană, care se așteaptă să înăsprească politica monetară pentru a contracara inflația în creștere din zona euro. Banca pune capăt achizițiilor nete de obligațiuni – pe care le-a intensificat în timpul pandemiei pentru a menține ratele dobânzilor la un nivel scăzut și pentru a facilita împrumuturile – și urmează să majoreze ratele dobânzilor în iulie, urmate de o a doua majorare în septembrie, care ar putea fi și mai mare.

Aceste planuri au declanșat turbulențe pe piață, indicii bursieri scăzând și randamentele obligațiunilor crescând pe fondul așteptărilor de majorare a ratelor. Datoria italiană a fost deosebit de afectată. Diferența dintre randamentele obligațiunilor de stat italiene pe 10 ani și echivalentul german, bundul ultra-securist, a crescut la niveluri nemaiîntâlnite din 2020, ceea ce a provocat îngrijorări la Roma că faimosul „spread” care a ținut capul de afiș al italienilor în timpul crizei datoriilor suverane a revenit.

După ce BCE a convocat o reuniune ad-hoc săptămâna trecută și a anunțat că dezvoltă un nou instrument pentru a limita divergența dintre costurile de împrumut din zona euro, diferența dintre randamentele germane și italiene s-a redus, pe măsură ce îngrijorările legate de solvabilitatea Italiei s-au atenuat. Însă piețele vor urmări cu atenție momentul în care BCE va dezvălui creșterea ratei dobânzii în luna iulie și mai multe detalii despre instrumentul în sine.

„Nu cred că piețele testează Italia în acest moment”, a declarat Taddei. „Ele testează angajamentul BCE.”