POLITICO: A fi sau a nu fi? Dilema comisiei COVID de anchetare a Ursulei von der Leyen

O sesiune a Parlamentului European pe tema vaccinurilor ar reorienta atenția asupra textelor lui Von der Leyen cu directorul general al Pfizer. Nu vor exista capete de cai retezate, dar președintele Comisiei Europene ar putea primi în curând o ofertă pe care nu o poate refuza – cel puțin fără a provoca o bătaie de cap instituțională.

Săptămâna trecută, coordonatorii comisiei speciale a Parlamentului European privind COVID-19 au votat pentru a o invita pe Ursula von der Leyen să se prezinte în fața grupului pentru a răspunde la întrebările lor privind achiziția de vaccinuri.

Nu este o vizită de curtoazie. Legiuitorii UE vor să facă lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat exact în acele luni agitate din perioada de vârf a pandemiei din 2021, când blocul comunitar a căutat cu frenezie doze de vaccin pentru a-și proteja populația de coronavirus, precizează POLITICO.

Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European

Președinta comisiei, eurodeputata belgiană Kathleen Van Brempt, a declarat că dorește o transparență totală în ceea ce privește „negocierile preliminare” care au dus la achiziționarea de vaccinuri anti-COVID– o referire la rolul personal neobișnuit al președintelui Comisiei în negocierea celui mai mare contract de vaccinare din UE, semnat cu Pfizer și partenerul său BioNTech. O apariție ar reorienta atenția asupra mesajelor text extrem de controversate și nedivulgate ale lui von der Leyen cu directorul executiv al Pfizer.

Este un subiect despre care von der Leyen a rezistat până acum cu înverșunare să se deschidă – dar invitația comisiei COVID ar putea să o pună pe președinta Comisiei într-o situație delicată.

La prima vedere, von der Leyen ar putea spune pur și simplu nu. Comisiile Parlamentului European nu au multe puteri formale. Nu au dreptul de a obliga martorii să se prezinte sau de a-i determina să spună adevărul – și nu există nicio cale de atac dacă cineva refuză să se prezinte sau minte în fața comisiei.

Într-adevăr, directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla – cu care von der Leyen ar fi purtat negocieri personale prin SMS – a dat peste nas comisiei de mai multe ori și a trimis în schimb unul dintre angajații săi.

Chiar și atunci când Parlamentul reușește să atragă un nume mare, prestația poate fi lipsită de strălucire – ca în cazul directorului general al Facebook, Mark Zuckerberg, care a fost de acord să se prezinte, dar apoi a evitat să răspundă la majoritatea întrebărilor. Acest lucru este departe de modul în care comisiile pentru comerț sau comisia juridică din Senatul SUA l-au interogat ore în șir pe titanul tehnologic.

Iar președintele Comisiei a arătat deja o înclinație spre evitare în ceea ce privește negocierile cu Pfizer, ceea ce i-a adus Comisiei un verdict de administrare defectuoasă din partea Ombudsmanului European pentru lipsa de transparență.

Cu toate acestea, faptul că von der Leyen este o figură inter-instituțională oferă Parlamentului mai multă încredere decât în cazul invitaților externi – și ar putea contribui la înclinarea balanței în favoarea Comisiei.

De ce ar trebui Ursula să se prezinte în fața PE?

În primul rând, există un precedent. În timp ce președintele Comisiei apare, de obicei, în fața tuturor deputaților europeni în cadrul unei sesiuni plenare, cum ar fi în discursul anual privind starea Uniunii Europene, președinții Comisiei au apărut în fața comisiilor în trecut. Predecesorul lui Von der Leyen, Jean-Claude Juncker, de exemplu, a apărut în fața unei comisii speciale pentru a răspunde la întrebări incomode cu privire la rolul său în transformarea Luxemburgului într-un paradis fiscal.

În al doilea rând, Parlamentul European are sarcina de a supraveghea bugetul UE. Având în vedere că s-au cheltuit miliarde de euro pentru achiziționarea în comun a vaccinurilor, iar o parte din aceste fonduri provin direct din buzunarele europenilor, este greu de susținut că nu există considerente financiare importante în joc, considerente pe care reprezentanții aleși ai UE ar trebui să aibă dreptul să le examineze.

Apoi, există articolul 13 din tratatul fondator al UE, care prevede o „cooperare reciprocă sinceră” între instituțiile UE. Este un aspect care se repetă într-un acord interinstituțional între Parlament și Comisie, care prevede că executivul UE ar trebui, de asemenea, să furnizeze legiuitorilor informații confidențiale atunci când acestea sunt solicitate – cum ar fi, de exemplu, conținutul anumitor mesaje text.

Până în prezent, Comisia nu a spus nimic. Când a fost întrebat săptămâna trecută despre viitoarea invitație a Ursulei von der Leyen la comitetul COVID-19, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat: „Nu a fost primită nicio invitație în acest sens”.

Nu trageți în mesager

Și, de fapt, acum depinde de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, să decidă dacă invitația va ajunge vreodată în mâinile lui von der Leyen. Cererea se află pe biroul ei și, conform protocolului, orice invitație de a apărea trebuie să vină de la biroul președintelui. Metsola, care aparține aceluiași grup politic ca von der Leyen (Partidul Popular European de centru-dreapta), a confirmat pentru POLITICO că a primit o scrisoare de la comisia COVID și că „o va analiza”. „Nu pot să anticipez care va fi răspunsul meu către această comisie”, a spus ea.

Atâta timp cât este respectată forma corectă, Metsola ar trebui „să transmită mesajul”, a declarat Emilio De Capitani, un fost funcționar public care timp de 14 ani a fost secretar al Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European (LIBE).

„Întrebarea nu este abuzivă”, a spus De Capitani.

În teorie, von der Leyen, care a fost aleasă în rolul său de către Parlament, se bazează pe mandatul acestuia pentru a rămâne în funcție.

„Nu este nimic ciudat să te întâlnești cu un organ al Parlamentului”, a adăugat fostul oficial parlamentar. „Apoi, va fi de datoria lui von der Leyen să întrebe dacă audierea este publică sau, în spatele ușilor închise. Ea ar putea alege, de asemenea, să se adreseze în plen”.

Pentru agenți politici precum Metsola și von der Leyen, optica acțiunilor lor este posibil să joace un rol major în orice decizie. Iar această invitație vine în același timp cu cel mai mare scandal din istoria Parlamentului European.

Un asistent al unuia dintre deputații europeni din comisia COVID a declarat că dorința de transparență generată de scandalul de influență „Qatargate” a dat o forță suplimentară invitației.

„Nu ar fi avut același rezultat fără Qatargate„, a spus asistentul. „Dacă va refuza, nu va face decât să înrăutățească problema”.

Nu toată lumea este de acord. Detractorii spun că Parlamentul și-a pierdut poziția morală. Și că, chiar dacă niciunul dintre deputații din comisia COVID-19 nu este implicat, instituția este totuși slăbită în ansamblu.

„Cred că acest lucru [Qatargate] va face mai puțin probabil ca von der Leyen să coopereze cu Parlamentul”, a declarat Camino Mortera-Martinez, șeful biroului din Bruxelles al think tank-ului Centre for European Reform. Ea a spus că președintele Comisiei se află pe cai mari după ce a trecut peste o pandemie și acum peste războiul din Ucraina.

„În teorie, Parlamentul European ar putea să o forțeze pe von der Leyen să se prezinte amenințând că o va demite – dar cum ar putea face asta în climatul actual?”.