Planuri postbelice pentru Ucraina. Principalele obstacole în calea reconstrucției țării

În contextul în care invazia la scară largă a Rusiei se află acum în al treilea an, distrugerile și reconstrucția continuă să se desfășoare simultan în Ucraina. Oricum ar fi, Kievul a elaborat planuri mari pentru redresarea postbelică a țării. Care va necesita mai mult decât investiții internaționale. Într-un articol scris inițial pentru Kit, jurnalistul și cercetătorul Konstantin Skorkin privește spre viitor și examinează principalele piedici în calea reconstrucției Ucrainei. Care deja ies la iveală prin ceața războiului.

Chiar dacă invazia Rusiei s-ar încheia astăzi, conform celor mai conservatoare estimări, reconstrucția și recuperarea Ucrainei ar costa aproximativ 500 de miliarde de dolari. De asemenea, ar dura cel puțin 10 ani. Kievul a făcut deja primii pași pe acest drum lung. Înființând un birou specializat pentru a evalua amploarea totală a pagubelor. Stabilind un plan de redresare și asigurând zeci de miliarde de dolari în sprijinul internațional pentru reconstrucție.

Planuri postbelice pentru Ucraina

Potrivit Bloomberg, reconstrucția Ucrainei ar putea fi „cea mai mare oportunitate de investiții cel puțin de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”. Iar companiile din întreaga lume se întrec deja pentru a-și lua o parte din plăcintă. Dar pentru reconstrucția Ucrainei va fi nevoie de mai mult decât bani. Războiul a dat o lovitură teribilă capitalului uman al țării. De la viețile pierdute pe câmpul de luptă până la civilii forțați să fugă în străinătate, mulți dintre ei pentru a nu se mai întoarce niciodată. Iar aducerea unui număr mare de oameni înapoi în Ucraina este mult mai dificilă decât asigurarea unor sume mari de finanțare.

Agresiunea Rusiei a provocat Ucrainei pagube directe de peste 150 de miliarde de dolari. PIB-ul țării a scăzut cu 30% în 2022 și a crescut cu doar 5% în 2023. Banca Mondială estimează costul reconstrucției și al redresării la 486 de miliarde de dolari. În timp ce șeful Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, preconizează că Ucraina ar putea avea nevoie de până la 1.100 de miliarde de dolari în asistență externă pentru a se reconstrui.

Sectorul agricol, pierderi de peste 80 de miliarde de dolari

Principalele sectoare de export ale Ucrainei, agricultura și metalurgia, au fost afectate în mod deosebit. Potrivit estimărilor Școlii de Economie din Kiev, sectorul agricol a suferit pagube și pierderi de peste 80 de miliarde de dolari. În condițiile în care Rusia a ocupat zonele fertile din sudul și estul Ucrainei. Iar bombardamentele și minele terestre au făcut ca terenurile agricole din nord să devină inutilizabile.

Cel mai bogat oligarh ucrainean, Rinat Akhmetov, a văzut cum holdingul său agricol HarvEast a pierdut 70% din terenurile arabile din cauza ocupației rusești. Iar unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din Ucraina, Nibulon, estimează că pierderile sale din cauza războiului se ridică la peste 400 de milioane de dolari. Un atac cu rachete rusești l-a ucis pe fondatorul companiei, magnatul cerealelor Oleksiy Vadatursky, în iulie 2022.

Între timp, în industria siderurgică ucraineană, doi dintre cei mai mari producători ai săi au fost transformați în dărâmături. Azovstal și Ilyich Iron and Steel Works din Mariupol, care se află în zona ocupată. Aceste două fabrici, care reprezentau cândva 40% din producția de oțel a Ucrainei, constituiau nucleul grupului Metinvest al lui Akhmetov. În iunie 2023, compania și-a estimat daunele totale cauzate de război la peste 3,5 miliarde de dolari. Alte două mari oțelării, au avut aceeași soartă. Zaporizhstal funcționează la jumătate din capacitate. În timp ce Uzina de feroaliaje Nikopol, situată în regiunea Dnipropetrovsk, și-a suspendat complet activitatea.

Atacuri susținute asupra sectorului energetic

Sectorul energetic al Ucrainei are de asemenea de suferit. În principal din cauza atacurilor susținute ale Rusiei asupra centralelor sale electrice. Luna trecută, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a distrus „aproape toată” producția de energie termică a Ucrainei. Și, întrucât infrastructura de energie verde a Ucrainei este concentrată în sud, ocupația rusă a scos din funcțiune 90 % din energia eoliană și jumătate din energia solară.

Pentru ucraineni, deteriorarea centralelor electrice și a rețelei electrice înseamnă să trăiască cu întreruperi permanente de energie electrică și de încălzire. În plus, infrastructura energetică reparată riscă să fie lovită din nou. Cum ar fi centrala termică nr. 5 din Harkov. După ce a fost avariată într-un atac cu rachete în septembrie 2022, centrala electrică a revenit online în luna martie a acestui an. Doar pentru a suferi un atac devastator două săptămâni mai târziu. Se așteaptă ca lucrările de reparații să dureze cel puțin un an.

Sprijin financiar din partea aliaților europeni

Autoritățile ucrainene estimează că țara va avea nevoie de aproximativ 15 miliarde de dolari pentru eforturile imediate de reconstrucție și recuperare numai în 2024. Iar planul de redresare postbelică al Kievului va necesita 750 de miliarde de dolari în 10 ani. Se așteaptă ca două treimi din această finanțare să provină de la partenerii Ucrainei. Iar restul de la investitori privați și de la activele confiscate din Rusia și de la oligarhii ruși.

În iulie 2022, 40 de țări au semnat Declarația de la Lugano. Angajându-se să sprijine redresarea postbelică a Ucrainei. Potrivit Bloomberg, Uniunea Europeană intenționează să „contribuie cu cea mai mare parte” din această asistență financiară. Care ar putea depăși 500 de miliarde de euro (523 de miliarde de dolari). De asemenea, țările UE contribuie individual. Mecanismul de investiții pentru Ucraina al Finlandei, de exemplu. Țara intenționează să finanțeze proiecte în valoare de 50 de milioane de euro (54 de milioane de dolari) în perioada 2025-2026. Alte țări europene – inclusiv Austria, Suedia, Olanda, Italia, Polonia și Germania – s-au angajat să ajute la reconstrucția unor regiuni specifice din Ucraina.

Bani din activele rusești înghețate

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a oferit Ucrainei peste 23 de miliarde de dolari. Concretizați în asistență umanitară, economică și de dezvoltare de la începutul invaziei la scară largă. Companiile private investesc, de asemenea, în reconstrucția Ucrainei. În ianuarie, Kievul a anunțat că a creat o bancă pentru reconstrucția Ucrainei cu ajutorul JPMorgan Chase și BlackRock. La acea vreme, adjunctul șefului de cabinet al lui Zelensky, Rostyslav Shurma, a declarat că fondul ar putea fi lansat în cinci sau șase luni. Cu un capital angajat care se ridică la aproape 1 miliard de dolari.

Teoretic, reparațiile și bunurile confiscate de la Rusia ar putea fi, de asemenea, importante în reconstrucția Ucrainei. Totuși, acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut. Primul aspect va depinde de momentul în care războiul se va încheia. În timp ce al doilea face obiectul unei dezbateri politice continue. Țările occidentale au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari în active rusești suverane începând cu februarie 2022. SUA încă dezvoltă o legislație care ar permite confiscarea celor 5-8 miliarde de dolari aflați sub jurisdicția sa. În timp ce U.E. a dat undă verde utilizării profiturilor din activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina chiar săptămâna aceasta.

Cel mai mare val de refugiați

Războiul a dat poate cea mai teribilă lovitură din toate pentru potențialul uman al Ucrainei. Pe lângă faptul că a provocat zeci de mii de pierderi militare și civile, invazia Rusiei a provocat unul dintre cele mai mari valuri de refugiați din secolul XXI. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, peste 6,4 milioane de persoane au părăsit Ucraina din februarie 2022. Unii au fost forțați să fugă în Rusia, dar cei mai mulți au găsit refugiu în Europa.

După mai bine de doi ani, mulți dintre acești refugiați s-au adaptat la viața într-o altă țară. Iar o proporție semnificativă nu intenționează să se întoarcă acasă. Un studiu recent al Agenției ONU pentru Refugiați a constatat că, în ultimul an, numărul refugiaților care speră să se întoarcă în Ucraina a scăzut de la 77% la 65%. Potrivit datelor Centrului pentru Strategie Economică din Kiev, între 1,3 și 3,3 milioane de ucraineni ar putea să nu se mai întoarcă în Ucraina.

În condițiile în care războiul este încă în desfășurare, țările europene continuă să acorde azil temporar refugiaților ucraineni. Iar guvernele care se confruntă cu lipsa forței de muncă îi încurajează pe ucraineni să se integreze pe piața muncii din țările lor. (Acestea fiind spuse, unele țări – cum ar fi Norvegia și Finlanda – au decis să ofere plăți unice ucrainenilor care doresc să se întoarcă acasă).

Case distruse, oameni strămutați

Apoi, există problema acută a strămutării în interiorul Ucrainei. Guvernul ucrainean a numărat aproape cinci milioane de persoane strămutate în interiorul țării (IDP). Studiul ONU menționat mai sus a constatat că 15% dintre persoanele strămutate în interiorul Ucrainei nu au nicio intenție sau speranță de a se întoarce în fostele lor locuri de reședință. Pentru unii, nu mai există nimic la care să se întoarcă: orașe din regiunea Donbas precum Bakhmut, Maryinka și Avdiivka au fost practic șterse de pe hartă.

În interviurile acordate pentru acest articol, trei ucraineni strămutați în interiorul țării s-au plâns de lipsa de locuințe accesibile. Dar și de dificultățile de a obține despăgubiri pentru casele lor distruse. Pentru cei ale căror locuințe se află în teritoriile ocupate de Rusia, nu există niciun fel de compensații disponibile. Sprijinul social pentru persoanele strămutate în interiorul țării este, de asemenea, minim. Plățile variind între 2.000 și 3.000 de grivne (între 50 și 75 de dolari) pe lună. De asemenea, guvernul a înăsprit eligibilitatea pentru beneficiile pentru persoanele strămutate intern începând cu 1 martie.

Ajutor din partea organizațiilor europene

Ucrainenii strămutați au declarat că primesc mult ajutor din partea ONU, UNICEF și a organizațiilor caritabile europene. Începând din 2023, UE a finanțat un program special care vizează transformarea clădirilor existente din 10 orașe ucrainene în locuințe pentru persoanele strămutate. Cu toate acestea, Rating Group, cu sediul la Kiev, a constatat că 60% dintre ucrainenii intervievați consideră că refacerea locurilor de muncă și a întreprinderilor este mai importantă decât sprijinul financiar direct.

Sondajul Rating Group arată, de asemenea, că opiniile privind reconstrucția variază în funcție de regiune. De exemplu, locuitorii din vestul și centrul Ucrainei sunt mai degrabă în favoarea amânării reconstrucției până la sfârșitul războiului. În timp ce cei care locuiesc în regiunile estice sunt mai predispuși să sprijine reconstrucția cât mai curând posibil.

Diviziunea societății

Astfel de diviziuni creează tensiuni suplimentare în societate, care ar putea, la rândul lor, să împiedice redresarea Ucrainei. Potrivit directorului Rating Group, Oleksii Antypovych, au început deja să apară o serie de linii de demarcație. Inclusiv între cei care au rămas (persoanele strămutate în interiorul țării și cei care nu au fost strămutați), cei care au fugit în străinătate, cei care au servit în armată și cei care au pierdut persoane dragi. „Cred că cele mai mari diviziuni sunt între cei care sunt absorbiți de război – cei mobilizați și familiile lor. Persoanele care și-au pierdut cei dragi, locuitorii din teritoriile de pe linia frontului. Dar și ucrainenii care încă încearcă să ducă o viață normală”, a declarat sociologul Inna Volosevych pentru Politico la începutul acestui an.

În același timp, directorul Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, Volodymyr Paniotto, observă că oamenii sunt mult mai agresivi în opiniile lor pe rețelele de socializare decât în viața reală. De exemplu, KIIS a constatat că aproape 90% dintre cei intervievați în Ucraina nu au nicio răutate față de refugiații ucraineni aflați în prezent în străinătate.

La un pas de catastrofă demografică

Într-un fel sau altul, Ucraina se află în pragul unei catastrofe demografice. Analistul politic polonez Jadwiga Rogoża notează că previziunile actuale privind viitoarea populație a Ucrainei variază între 24 și 35 de milioane de locuitori (față de 48,5 milioane în 2001). Chiar Ministerul ucrainean al Politicii Sociale estimează că populația ar putea scădea la 25 de milioane până la sfârșitul anului 2050. Mai mult, se preconizează că Ucraina va avea una dintre cele mai îmbătrânite populații din Europa până în 2030. Deoarece foarte mulți tineri părăsesc țara sau mor pe front.

După cum explică Rogoża, dinamica reconstrucției postbelice și a dezvoltării economice a Ucrainei va depinde nu numai de nivelul cheltuielilor pentru reconstrucție, ci și de mărimea, vârsta și starea de sănătate a populației țării. „Procesul de reconstrucție lent și inegal ar putea lăsa harta Ucrainei presărată cu numeroase «orașe fantomă» – locuri pe jumătate distruse, fără perspective de muncă și dezvoltare”, avertizează ea.

Cum va arăta viitorul?

Pentru a ne face o idee despre traiectoria potențială a Ucrainei după război, merită să ne uităm la războaiele din Balcani din anii 1990. Care reprezintă poate cel mai apropiat exemplu de conflict armat major din istoria recentă a Europei comparabil cu războiul din Ucraina.

Războaiele care au urmat prăbușirii Iugoslaviei au strămutat aproximativ 3,7 milioane de persoane în anii 1990. Dintre care 700.000 au primit azil temporar în Germania. Până în anul 2000, 75% dintre acești refugiați s-au întors în țara lor de origine sau în altă parte a fostei Iugoslavii. Alți 15% s-au stabilit în țări terțe și doar 10% au rămas în Germania.

Cu toate acestea, întoarcerea acestor refugiați nu a rezolvat problemele demografice cu care se confruntau țările din Balcani. Care se aflau într-o stare de devastare postbelică. „Fluxurile de migrație nu au făcut decât să se intensifice după război”, spune Maksim Samorukov, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center. „Unul dintre motive [pentru acest lucru] a fost integrarea europeană mai strânsă. Țările din Balcanii de Vest devastate de război pur și simplu nu puteau concura cu Europa în ceea ce privește atractivitatea vieții” a explicat acesta.

Apropierea de Europa

Apropierea ulterioară dintre Ucraina și Uniunea Europeană și experiențele refugiaților ucraineni care trăiesc în blocul comunitar ar putea produce rezultate similare. Mulți ucraineni ar putea foarte bine să prefere viața în țările UE în locul instabilității din Ucraina postbelică. Deocamdată, legea marțială rămâne un factor de limitare a emigrării. Frontierele Ucrainei au fost închise pentru bărbații de vârstă militară de mai bine de doi ani. Astfel încât 80% dintre refugiații ucraineni sunt femei și copii. Cu toate acestea, odată ce legea marțială va fi ridicată, mulți bărbați se vor reîntâlni cu familiile lor din străinătate. De asemenea, ar putea chiar alege să rămână acolo.

După cum a subliniat Alfred Kammer, directorul Departamentului european al Fondului Monetar Internațional, redresarea economică a Ucrainei va depinde de o serie de factori. Inclusiv de numărul de persoane care se vor întoarce în țară și în regiunile lor de origine pe termen mediu.

Și, deși ceața războiului face ca prognozele economice să fie dificile, o parte din ceea ce rezervă viitorul Ucrainei este deja vizibilă astăzi.

Nevoia de schimbări structurale

Potrivit Deloitte, economia ucraineană nu va supraviețui fără schimbări structurale. Exporturile agricole, de exemplu, vor depinde de dezvoltarea rutelor feroviare ca alternativă la porturile maritime. Iar industria metalurgică nu ar trebui să se bazeze pe refacerea infrastructurii moștenite de la sovietici, ci mai degrabă să investească în producție inovatoare, cum ar fi oțelul verde.

Cercetătorul Oleksandr Zabirko crede că Donbasul ucrainean ar putea sfârși la fel ca alte regiuni post-industriale din Europa, cum ar fi Ruhr din Germania și Silezia Superioară din Polonia. „Evident, rolul U.E. în redresarea Ucrainei va fi esențial și mă îndoiesc că investitorii europeni vor dori să reconstruiască fabrici sovietice monstruoase precum Azot din Sievierodonetsk și Azovstal din Mariupol”, speculează Zabirko. Cu alte cuvinte, investițiile UE vor viza probabil dezvoltarea de noi industrii. Ceea ce contravine intereselor „baronilor ucraineni ai oțelului” precum Akhmetov.

Relansarea economică a țării

Ca atare, reconstrucția postbelică ar putea remodela radical Ucraina. Întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv cele din industrii noi, cum ar fi IT, au început să înflorească după Revoluția Demnității din 2014. Dar fabricile masive construite de sovietici au continuat să joace un rol-cheie în economia țării până la invazia Rusiei din 2022. Acum, se pare că relansarea economică a țării va depinde în mare măsură de capacitatea sa de a produce și de a vinde bunuri de înaltă tehnologie.

O schimbare geografică în economia Ucrainei este, de asemenea, în curs de desfășurare. Cu întreprinderi care se mută din sud-estul industrial în vestul și centrul țării. Această deplasare, în primul rând, este din motive de securitate. Chiar și în cazul unui conflict înghețat, regiunile sudice și estice ale Ucrainei vor rămâne sub o amenințare constantă. De asemenea, este mai convenabilă din punct de vedere logistic. Deoarece Ucraina a rupt legăturile cu vecinii săi din est și își consolidează cooperarea economică cu UE.

Această migrație spre vest a început în martie 2022. Când guvernul a lansat un program de relocare gratuită pentru întreprinderile ucrainene. Programul a ajutat companiile să își mute angajații și echipamentele în regiuni mai sigure. Întreprinderile care au profitat de program variază de la un mic producător de bandă adezivă din Kiev până la Uzina de metale neferoase din Zaporizhzhia și la distileria din spatele vodcii Khortytsa.

Densificarea așezărilor

Regiunile vestice și centrale ale Ucrainei primesc, de asemenea, persoane strămutate din teritoriile ocupate. Cercetările efectuate de Rating Group arată tendințe de creștere a populației în regiunile Zakarpattia, Khmelnytskyi, Vinnytsia, Kirovohrad, Odesa și Dnipropetrovsk, precum și în Kiev.

Potrivit sociologului Ella Libanova, care conduce Institutul de Demografie și Studii Sociale din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, regiunile centrale ale țării au cel mai mare potențial de densificare a așezărilor. Citând ecologiști, Libanova a declarat că o mare parte din vestul Ucrainei aproape că și-a atins capacitatea de suport ecologică. Ceea ce înseamnă că în curând va fi imposibil să se construiască noi locuințe, întreprinderi și industrii acolo.

Libanova estimează, de asemenea, că Ucraina va trebui să atragă aproximativ 300.000 de imigranți anual. Pentru a-și menține populația la cele 30 de milioane de locuitori preconizate. Având în vedere nivelul de trai scăzut, acești imigranți vor proveni cel mai probabil din țările mai sărace. Când vine vorba de restaurarea oricărei țări, cel mai important factor nu sunt banii sau mărimea populației; atitudinea celor care trăiesc acolo și a celor care se vor întoarce este mult mai importantă. Fără încrederea lor în viitor, nicio investiție nu va funcționa.

Și în acest sens, lucrurile par optimiste pentru Ucraina. Potrivit sondajelor Rating Group, în ciuda tuturor greutăților vieții în timpul războiului și a eșecurilor de pe front, 80% dintre ucraineni cred că viitorul țării lor arată „destul de promițător”, conform Meduza.io .