Guvernul se confruntă cu o criză majoră care tinde să ia amploare. Bugetarii din sistemul de învățământ, medical și cel al forțelor de ordine deplâng faptul că salariile sunt mult prea mici pentru activitatea pe care o prestează.
În aceste condiții, pentru a nu risca blocarea activității în sectoarele vitale, guvernanții se gândesc foarte serios să crească veniturile angajaților din apărare și ordine publică, precum și celor din sănătate.
Coaliția de Guvernare face un pas în spate
Coaliția de guvernare va mări salariile doar pentru anumite categorii de bugetari, și anume, a militarilor, polițiștilor și angajaților din sistemul public de sănătate. Pe masa Guvernului se află un proiect de lege care prevede acordarea nivelului salarial maxim, prevăzut în grila de salarizare, pentru categoriile de bugetari menționate anterior. Inițiativa aparține ministerului Muncii.
Prerogativele proiectului de lege, prin derogare de la legea salarizării, stipulează ca începând cu luna în curs, salariile de bază, soldele de funcție și salariile de funcție se calculează în conformitate cu nivelul veniturilor de bază din 2022.
Prin urmare, personalul auxiliar din sistemul medical care nu a atins nivelul maxim prevăzut în grila de salarizare, adică statisticienii medicali, registratorii medicali, infirmierele, brancardierii, băieșii, nămolarii, infirmierele și îngrijitoarele vor primi drepturi salariale cuvenite la nivelul maxim prevăzut în grilă la fel ca restul personalului medical.
În privința salariaților din sistemul de ordine publică, securitate națională și apărare, ordonanța pregătită de Guvern prevede ca nivelul salariului de funcție și a soldei pentru militari și polițiști să fie majorat până la valoarea prevăzută de lege pentru anul 2022. Prin această măsură rezidenții Palatului Victoria speră ca angajații calificați ai instituțiilor de forță să nu migreze spre alte domenii de activitate.
Impactul bugetar este unul nesemnificativ
În expunerea de motive a proiectului de lege, inițiatorul documentului cu potențial de lege, ministerul Muncii, subliniază că impactul bugetar acordat personalului încadrat pe funcțiile prevăzute în Anexa II respectiv VI din legea salarizării. la nivelul valorii nominale este unul nesemnificativ și nu va afecta țintele fiscal-bugetare asumate în acest an. „ Un prim pas și o punte în sprijinul aplicării noii legislații care va reglementa salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, informează Romania TV.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a avertizat Guvernul României la începutul acestui an că ținta maximă a deficitului bugetar de 4,4% din PIB asumat de România pentru tot anul 2023 ar putea fi depășit la finalul lunii august.
În cazul în care acest lucru se va concretiza executivul de Bruxelles va suspenda finanțarea fondurilor structurale precum și o parte din jaloanele PNRR. Totodată, la finalul primelor trei luni ale anului în curs, deficitul bugetar raportat de autorități a fost de 1,4%.
