Los Angeles a fost fondat oficial la 4 septembrie 1781, deși pe atunci era cunoscut sub numele de El Pueblo de la Reina de Los Angeles, care se traduce prin „Orașul Doamnei Noastre, Regina Îngerilor”. Inițial, a fost un oraș de fermieri creat în epoca colonizării spaniole. Vizitatorii încă mai pot găsi urme ale istoriei orașului pe cea mai veche stradă a acestuia, Olvera Street, care datează din anii 1780.
Visul californian a fost vândut devreme și la greu, încă din anii 1800, prin reclame care promiteau soare, mâncare și prosperitate oricui era suficient de curajos să călătorească spre Vest. Nici Goana după aur din anii 1850 nu a afectat creșterea populației Californiei. L.A. a devenit oficial oraș la 4 aprilie 1850 și, până la sfârșitul secolului, s-a mărit de la doar 11 familii la un oraș de peste 50.000 de locuitori.
Este o căldură uscată
Dar cum se așteptau toți acești oameni să trăiască, ca să nu mai vorbim de a pune ceva culturi, în condiții care se apropie periculos de mult de cele ale deșertului? Aici ntră în scenă William Mulholland, omul al cărui vis pentru Orașul Îngerilor era atât deimportant, încât a furat un întreg lac pentru el.
Din 1907 până în 1913, Mulholland a construit un apeduct care, în esență, a dus toată apa din Lacul Owens, aflat la o distanță de 175 de mile în Sierra Nevada, în rezervoarele din Los Angeles. Fermierii din jurul lacului Owens au opus, evident, rezistență, dar datorită unor chichițe legislative la care Mulholland a apelat, orașul a ”explodat”…
Lumini, cameră, acțiune!
Filmul făcea furori în întreaga lume la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, dar construirea unei industrii înfloritoare în jurul noii forme de artă în devenire s-a dovedit a fi o sarcină dificilă și costisitoare.
Thomas Edison, în special, era extrem de exigent în ceea ce privește drepturile sale de autor pentru invențiile sale, așa că producătorii americani de filme au decis să se îndrepte spre Vest și să evite astfel unele dintre aceste cerințe.
În cele din urmă, s-a răspândit vestea că Los Angeles era locul ideal, deoarece se afla la doar câteva ore de vârfurile munților înzăpeziți, de deșerturile vaste, de plajele însorite, de pădurile împădurite și de orice alt decor la care un regizor putea spera, iar vremea minunată însemna că puteau stabili un program de filmare care să nu fie afectat de ploaie sau zăpadă.
Astfel, s-a născut Hollywood.
Paradisul olimpic
Bineînțeles, nicio capitală a divertismentului nu s-ar putea numi astfel fără să găzduiască cea mai mare scenă din lume: Jocurile Olimpice de vară. Onoare pe care Orașul Îngerilor a obținut-o de trei ori, dacă punem la socoteală viitoarele Jocuri din 2028.
Mai impresionant, însă, este faptul că Los Angeles este singurul oraș care a obținut și profit din Jocurile Olimpice, care s-au dovedit a fi din ce în ce mai mult o gaură neagră când vine vorba despre bani pentru orașele gazdă de-a lungul deceniilor.
Big One
Desigur, nu putem vorbi despre Los Angeles fără să menționăm faptul că, aici, cutremurle sunt la ele acasă, deoarece orașul este așezat pe mai mult de 100 de falii active. De la cutremurul din 1812, care a luat 40 de vieți, la cutremurul din 1933 din Long Beach, care a ucis 120 de persoane, până la cei 61 de morți în cutremurul din 1994 din Northridge, toate seismele auscris tragedii.
Cu toate acestea, acestea nu reprezintă nimic în comparație cu temutul Big One, un cutremur ce stă să vine, cu magnitudinea de peste 7,8 grade pe scara Richter, despre care oamenii de știință spun că singura întrebare este „când” se va produce. Se spune că falia San Andreas va zgudui Los Angeles-ului așa cum niciun alt cutremur nu a mai făcut-o vreodată.
Începând cu 2022, Los Angeles se mândrește cu o populație de 10 milioane de oameni.
