România a ajuns la momentul actual pe locul doi în Uniunea Europeană (UE) la capitolul inflație. În plus, țara noastră este acum singurul stat cu o variație anuală. Din acest punct de vedere, mai departe, un indice IAPC mai mare decât România este Ungaria. Indicii IAPC sunt calculați pe baza standardelor armonizate. Sunt obligatorii pentru toate statele membre din cadrul UE.
La toată această situație, Mugur Isărecu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat în cadrul unei conferințe că o cauză ar reprezent-o deficitul fiscal mai mare. Principalul factor este ceea ce caracterizează România, comparativ cu celelalte țări: un deficit fiscal mai mare. O poziție fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă. Încă nu a intrat în efect, ca să zic așa, impactul nu a aparut încă al măsurilor pentru a reduce deficitul bugetar”, a spus Isărescu. Astfel, oficialul de la BNR face referire la Legea noilor taxe (296/2023).
„Vedem o temperare a creșterii economice în trimestrul III”, continuă Mugur Isărescu. „Probabil că va continua și în trimestrul IV. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creșterii este evidentă. Ceea ce am încercat, să dăm inflația în jos, fără să creăm recesiune este o treabă grea. Cursul de schimb ne-a ajutat în 2021 și 2022 și în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Cine este factorul principal? Situația deficitelor gemene: fiscal și de cont curent. Rămân încă mari. E o problemă greu de dat în jos”.
Noile taxe afectează inflația
Mugur Isărescu a adus apoi mai multe detalii cu privire la predicții economice de pe urma calculelor echipei de la BNR. Printre acestea, se numără și rata inflației, care este prognozată acum să ajungă la finalul anului la valoarea de 7,5%. „Avem o revizuire ascendentă a inflației pe parcursul anului 2024. Impactul de runda I al creșterilor de TVA și creșterea accizelor este de 0,9 puncte procentuale. Apare în Trimestrul I al anului viitor”, mai spune guvernatorul BNR.
Acesta a specificat apoi și despre ceea ce ar trebui să se facă, din punct de vedere economic, pentru o stabilizare a sistemului: „Atingerea țintelor fiscal-bugetare este esențială. Reducerea deficitelor externe este importantă pentru credibilitatea România și pentru a ne putea finanța deficitul la costuri mai reduse. Atâta vreme cât țara a avut 10% deficit extern, înseamnă că a cheltuit mai mult decât și-a permis cu 10% din PIB. Ce înseamnă? Doi ani de creștere economică mare. 5% în fiecare an. Este enorm”.
„Când ai deficit de cont de 10% de cont curent, înseamnă că te-ai întins cu 10% din PIB peste plapumă. Cum am acoperit cheltuielile suplimentare? Ne-am permis pentru că am plecat în urmă cu 30 ani de la o datorie externă zero și am ajuns la 50%. S-a încheiat această perioadă. Nu mai putem să ne permitem acest lucru”, adaugă Isărescu.
Mugur Isărescu explică situația defavorabilă
Guvernatorul de la Banca Națională specifică faptul că țara noastră ar trebui să se îndrepte acum către o rată de 3%: „Este imperios necesar să reducem treptat acest deficit public și extern. De ce ne ducem spre 3%? Nu este o cifră magică. Ca să nu mai crească datoria publică, deficitul extern trebuie să fie creșterea economică. Se consideră că o țară ca Româmia poate să aibă 3-4% creștere economică și deficitul să se ducă treptat spre 3%”.
De la acest subiect, Isărescu ajunge și la tema Produsului Intern Brut (PIB) și la legătura acestuia cu recesiunea: De ce este un program rezonabil? Pentru că nu prevede să bruscăm economia, să reducem deficitul dintr-o dată. Facem treptat un procent din PIB 1-1,5% pe an. Să nu creem recesiune. În momentul în care creem recesiune, scade PIB-ul și atunci situația se înrăutățește. De ce este bine să facem acest lucur? Ca să ne scadă costurile de finanțare. O să ajungem ca aceste costuri să fie mai mari chiar decât cheltuielile sensibile de sănătate, învățământ”.
„În piață dobânzile au scăzut semnificativ, cu două procente. Lumea așteată să scadă mai puternic dobânzile. Nu vreau să dăm acest sentiment. Cum ați ajuns să aveți și politică fiscală și monetară contraclică? Când am avut creștere economică, politica fiscală a fost foarte procicliclă. În general, dintr-o politică prociclică se iese foarte greu. Ajungi să fii prociclic în sus, crește economia și tu te ambiționezi s-o stimulezi mai mult. Când vine în jos nu ai altă variantă, decât politică prociclică. Nu vă așteptați în perioada următoare , până nu se duce inflația bine în jos, să vedeți reducere a ratei de politică monetară”, explică Mugur Isărescu, citat de hotnews.ro.
