Oficialii din Comisia Europeană sunt pe punctul de a schimba limita pentru datoria publică, dar și pentru deficitul bugetar. Acest lucru a fost cerut și de către premierul Marcel Ciolacu, pentru țara noastră. Miniștrii de Finanțe din UE au decis sâmbătă, 16 septembrie, să aplice o reformă fiscală privind deficitele bugetare și datoriilor publice. Acordul s-ar putea finaliza odată cu încheierea anului.
Miniştrii europeni de Finanţe audiscutat sâmbătă, 16 septembrie, despre reformarea regulilor fiscale din UE până la sfârşitul anului. În acest fel au încercat să stabiilizeze scăderile datoriilor cu investiţii adaptate necesităţilor fiecărei ţări.
Datoria publică
„Poate fi o provocare, dar… preşedinţia spaniolă se angajează să respecte acest interval de timp şi chiar astăzi am schiţat modalitatea să o facem, „camino fiscal”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Lucrul la care se referea acesta era „camino de santiago”. Un celebru pelerinaj catolic spre altarul apostolului Iacob care se află în catedrala santiago de Compostela.
Conform normelor fiscale din Uniunea Europeană, deficitul bugetar al țărilor ar trebui să fie de numai 3% din produsul intern brut (PIB). Limita pentru datoria publică este de 60% din PIB. Deși limitele sunt clare, multe țări trec de ea. Principala cauză este perioada de pandemie și criza prețurilor energetice, care au adus o modificare la cheltuielile din guverne.
Având aceste lucruri în vedere, oficialii din Comisia Europeană doresc acum să modifice limitele impuse. Aceștia doresc să țină cont de diferențele care există între datorii și creșterile economice. Totodată, doresc să ofere țărilor un tratament egal.
Factorii de decizie
Cea mai crâncenă luptă se dă între Franța și Germania. Germania vrea criterii de e referinţă anuale de reducere a datoriilor, care să se aplice la fel pentru toată lumea. Franța, pe de altă parte, este de părere că politicile unice nu sunt soluția.
Pe lângă aceste discuții, mai există unele legate de stimulente oferite guvernelor. Acestea vin cu scopul de a acoperi cheltuielile mari pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina.
Cererea României
La începutul lunii septembrie, premierul Marcel Ciolacu declara că a găsit „o anumită flexibilitate” a oficialilor europeni, legată de deficitul bugetar. Atingerea țintei de 4,4% din PIB-ul României este obligatorie pentru primirea celei de-a treia tranșe din PNRR. Valoarea acesteia este de 2,8 miliarde de dolari.
Această valoare nu poate fi, totuși, atinsă. Responsabilă se face încercarea României de a susține Ucraina, care se află într-un conflict militar cu Rusia. Conform spuselor lui Marcel Ciolacu, ajutorul pe care țara noastră l-a pus atât la dispoziția Ucrainei, cât și la dispoziția Republicii Moldova, trec de 3,5% din PIB.
„Este evident că în urma efortului României de a susţine Republica Moldova şi ucraina şi ca şi ţară cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, aflată într-un conflict armat cu Rusia, că avem influenţe negative, de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o ţară cu un risc mai ridicat, faţă de Austria, de exemplu. Comisia a înţeles tot acest context”, este declarația făcută de Marcel Ciolacu, conform mediaflux.ro
