Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul va susţine reaprobarea în Parlament a proiectului privind construcţia de hidrocentrale pe teritoriul României, afirmând că aceste proicte constituie un interes public major și de siguranță națională, pe fondul crizei energetice la nivel european.
Premierul susține că proiectul de lege trebuie finalizat până la sfârșitul anului și reaprobat de Curtea Constituțională și că hidrocentralele urmează a fi date în funcțiune până la finalul lui 2025. După spusele premierului, construcția unora dintre acestea este deja gata în proporție de peste 60%.
Construcția hidrocentralelor este un punct de interes public
„Curtea s-a pronunţat ieri pe principiul bicameralismului, motiv pentru care în momentul în care vom avea publicată motivarea Curţii se va întoarce în Parlament. Guvernul va susţine ca elementele neclare din cuprinsul legii să fie asumate de Senat şi de Cameră şi să o reaprobăm, pentru că avem nevoie de aceste hidrocentrale, sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale. Avem cel puţin în momentul de faţă 11 care sunt asumate prin a fi repuse în funcţiune, pentru că unele dintre ele au ajuns la un nivel de finalizare de până la 90%. Avem nevoie de energie. Energia este o cerinţă strategică pentru noi şi pentru Uniunea Europeană, deci vom finaliza acest proiect până la finalul anului acesta”, a afirmat Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres.
Legea adoptată în luna martie de Camera Deputaților prevede că hidrocentralele aflate într-un stadiu avansat de construcție, de peste 60%, să poată fi finalizate chiar dacă se află în arii naturale protejate, unde astfel de amenajări sunt interzise. În această situație se află trei hidrocentrale, una pe râul Mureș, la Răstolnița, și două pe Jiu, la Bumbești și Dumitra, toate finalizate în proporție de peste 90%.
Reprezentanții coaliției, cei care au propus și votat legea, își motivează demersul prin nevoia României de a-și consolida producția de energie electrică din surse regenerabile.
Curtea Constituţională a declarat legea ca fiind necunostituțională, considerând că încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător, potrivit afirmațiilor CCR citate de Adevărul.
Proiectul va fi retrimis către Curtea Constituțională
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională şi urmează să fie puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.
„Obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea acestor obiective de investiţii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiţia ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să propună în compensare pentru suprafeţele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcţiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025″, prevede proiectul.
