Tocmai a început al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Turcia. Este pentru prima dată în douăzeci de ani când cineva reușește să micșoreze distanța față de președintele în exercițiu, Recep Erdogan. Totuși, șeful de stat a rămas în vârful preferințelor alegătorilor. Cu o prezență la vot de 87% în primul scrutin, Erdogan a primit peste 49% dintre voturi, cu 5% mai mult decât adversarul său. Însă, necâștigând peste 50%, un al doilea tur a fost necesar.
Deși Kemal Kilicdaroglu nu este favorit în cursa prezidențială, el speră la un miracol. Își pune speranțele mai ales în alegătorii care nu s-au prezentat la primul scrutin și care numără 8 milioane de cetățeni turci. De asemenea, el încearcă să convingă cele 5 procente din electorat care l-ar fi preferat pe ultranaționalistul Sinan Ogan. Totuși, Ogan și-a exprimat foarte clar preferința și susținerea pentru președintele în exercițiu, încurajându-și alegătorii să-și îndrepte voturile către Erdogan.
Cum s-a ajuns aici
Kilicdaroglu este liderul alianței de opoziție, formată din șase partide care merg împotriva lui Recep Erdogan. Această alianță este una pestriță din punct de vedere ideologic. În afara lui Kilicdaroglu, care se identifică drept social-democrat, cel mai vehiculat nume de contracandidat pentru Erdogan era naționalista pro-europeană Meral Akșener, care conduce Partidul Bun (IYI). Deși simpatizanții lui Akșener și ai lui Kilicdaroglu s-au ciocnit, iar IYI risca să iasă din blocul alianței, disputele au fost aplanate.
Opoziția spera că turcii vor alege să voteze o față nouă, mai ales pentru că Siria și Turcia au fost lovite în plin de un cutremur, iar dorința lui Erdogan de a grăbi alegerile în acest context catastrofal a fost văzută drept o lipsă de sensibilitate. În plus, statul turc se confruntă cu cea mai mare inflație de pe continentul european, de zece ori mai mare decât a României, de exemplu. Președintele în funcție a fost de asemenea criticat pentru modul favorabil în care a prezentat proiectele imobiliare recente, deși acestea au fost printre primele prăbușite la marele seism din februarie 2023.
Chiar și așa, o mare parte din poporul turc și-a păstrat încrederea în Erdogan, care a depășit toate așteptările la primul scrutin prezidențial. Doar faptul că un număr semnificativ de alegători s-a orientat spre Kilicdaroglu, fără a constitui însă majoritatea, a dus la un al doilea tur. Chiar și faptul că se organizează acest tur decisiv este însă un moment istoric pentru Turcia, dat fiind că până în prezent, Erdogan era obișnuit să-și învingă adversarii la diferențe colosale, conform unui reportaj făcut de G4Media.
În cazul în care este reales, președintele turc va mai fi timp de 5 ani la cârma țării eurasiatice. Acesta ar fi și ultimul său mandat, motiv pentru care unii alegători își manifestă încrederea că Erdogan va da tot ce are el mai bun.
