Misiunea Băncii Mondiale se întoarce în România săptămâna viitoare pentru a evalua impactul discuțiilor avute în toamnă cu guvernanții. Anul trecut aceștia au venit la noi în țară și au propus mai multe reforme pentru sistemul pensiilor publice.
Pe agenda discuțiilor cu Guvernul României se află reforma pensiilor speciale și banii din PNRR, mai precis progresul înregistrat de țara noastră cu privire la jaloanele asumate. Anul trecut, Banca Mondială a fost desemnată să realizeze analiza sistemului de pensii publice din România și să propună modificări.
Scopul acestor propuneri din partea celei mai importante instituții financiare internaționale era stabilirea unui cadrul legislativ prin care să fie rezolvată problema pensiilor speciale. Aproximativ 10.000 de români primesc pensii speciale, cele mai mari dintre ele fiind ale procurorilor și judecătorilor, unde media este de 21.000 de lei, dintre care doar 4.700 de lei reprezintă media parte în baza contributivității. Adică restul banilor sunt plătiți pur și simplu de la bugetul de stat.
Banca Mondială a propus o reformă
Banca Mondială a propus ca toți participanții care contribuie la sistemul public de pensii să o facă cu 25% din veniturile lunare, iar în cazul militarilor, aceștia să contribuie la bugetul de stat. Banca Mondială a propus raționalizarea acestor categorii de pensionari speciali și recalcularea lor pe baza principiului contributivității, vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de venituri obținut. O problemă cu pensiile speciale este că unele dintre ele sunt mai mari decât veniturile încasate ca salariați.
Banca Mondială a plecat din România anul trecut lăsând în urmă o serie de propuneri pentru rezolvarea acestei probleme, însă modul în care statul român le-a transpus lasă de dorit. Atât Banca Mondială cât și Comisia Europeană au lăsat de înțeles că sunt nemulțumite de proiectul de lege privind pensiile speciale.
Legea care trebuie să rezolve problema pensiilor speciale
Acest proiect legislativ a fost inițiat de Ministerul Muncii și adoptat de Guvern, ca ulterior să fie trimis Parlamentului României, la finalul anului 2022. Proiectul nu rezolvă problema pensiilor speciale ale militarilor și polițiștilor, însă prevede anumite puncte din propunerile Băncii Mondiale, precum faptul că pensia nu ar mai trebui să depășească salariul de bază.
Un alt subiect important ce ține de reforma pensiilor și PNRR este faptul că România și-a asumat un plafon pentru pensii de 9,4% din PIB, lucru unic în rândul statelor membre. Liderii PSD vor ca acest plafon să fie eliminat din PNRR, iar Guvernul speră că în curând vor urma „ajustări” la termenii inițiali asumați de România.
„Și dreapta, și stânga din Parlamentul European au sprijinit acest demers (de negociere, n.r.). Se poate realiza, conform noii formule, în termen de 2 luni, ceea ce este destul de rapid. Știu că există deja 3 state membre care se pregătesc să vină cu astfel de revizuiri – care aduc consistentă Planurilor lor Redresare și Reziliență – și asta probabil că ar trebui să facă și România”, a declarat Victor Negrescu, europarlamentar PSD.
