Infofinanciar > Esential > Medicii au dezbătut la București o problema gravă a Europei: scăderea natalității. Prof. Dr. Elvira Brătilă: ”Suntem pe drumul cel bun”
Esential

Medicii au dezbătut la București o problema gravă a Europei: scăderea natalității. Prof. Dr. Elvira Brătilă: ”Suntem pe drumul cel bun”

Medicii au dezbătut la București o problema gravă a Europei: scăderea natalității. Prof. Dr. Elvira Brătilă: ”Suntem pe drumul cel bun”
sursa foto arhiva

România, la fel ca restul Europei, se confruntă cu o problemă gravă: scăderea natalității. Potrivit datelor, anul trecut s-a înregistrat în țara noastră cel mai mic număr de nașteri din ultimul deceniu. Astfel, avem toate indiciile pentru a ajunge la concluzia că ne confruntăm cu o populație în scădere. În încercarea de a schimba cursul acestei situații, ne confruntăm cu mai multe obstacole, de la cultură, la lipsa stabilității financiare și până la infertilitate.  Endometrioza este una dintre afecțiunile cu un impact major asupra fertilității. Aproximativ 30-50% dintre pacientele cu endometrioză se confruntă cu infertilitatea cauzată de această boală. Potrivit statisticilor, o femeie din 10 suferă de endometrioză la nivel global.

În fiecare an, procentul persoanelor care sunt diagnosticate ca fiind infertile crește, dar acest lucru nu este valabil doar pentru România. Infertilitatea a devenit un flagel la nivel european, iar țara noastră ține pasul cu restul națiunilor, având în vedere statisticile. Pe termen lung, este posibil să ne lovim de o nouă realitate. În care scăderea natalității va duce la un declin demografic, la îmbătrânirea populației, la un impact economic distrugător care pune o presiune enormă asupra bugetului statului și a sistemelor de asigurări sociale. Nu putem prezice viitorul, dar putem să acționăm, să schimbăm cursul spre care se îndreaptă societatea. Să prevenim și să tratăm afecțiunile ce cauzează infertilitatea, printre care și endometrioza.

Pentru prima oară, Congresul European de Endometrioză a avut loc în România

Congresul European de Endometrioză 2024, desfășurat la București. Sursă foto: Arhivă

În perioada 6-8 iunie 2024, a avut loc în București, cel de-al VII-lea Congres European de Endometrioză. Care a adus în România specialiști din întreaga lume. Au fost invitați 91 de speakeri din 30 de țări. Care au prezentat cele mai recente date despre această afecțiune, de la cercetarea patologiei, la noile metode de diagnostic și tratament. Peste 600 de participanți au avut parte de cursuri, sesiuni de transmisii live ale unor intervenții și sesiuni teoretice. Care au adus în prim plan cele mai noi informaţii medicale, contribuind, astfel, la o mai bună cunoaștere a patologiei.

Prof. Dr. Elvira Brătilă, președintele Congresului European de Endometrioză 2024. Sursă foto: Arhivă

Nume de referinţă la nivel internațional au împărtășit din experiența lor participanților, scopul fiind o mai bună înțelegere a diagnosticării și tratării bolii. „Cel de-al VII-lea Congres European de Endometrioză, desfășurat sub egida European Endometriosis League, este o oportunitate pentru România. Pentru că aduce laolaltă colegii medici din țară, specialiști în Obstetrică-Ginecologie, în întâlnirea cu experți în endometrioză, specializaţi în această patologie, recunoscuţi la nivel global. Astfel, manifestarea știinţifică aduce mult mai aproape de noi, într-un spaţiu al ideilor și cunoașterii, toate noile descoperiri în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul endometriozei”, a declarat Prof. Dr. Elvira Brătilă, în cadrul Congresului European de Endometrioză, pentru Infofinanciar.

Diagnostic și investigații

Endometrioza este o boală greu de tratat, dar și greu de diagnosticat, deoarece nu vine cu anumite simptome specifice. Astfel, în cadrul congresului, a fost realizată o transmisie live a unei examinări ecografice, cea mai ieftină investigație ce poate aduce un diagnostic corect.

Prof. Caterina Exacoustos (Italia), specialist în diagnosticul ecografic al endometriozei. Sursă foto: Arhivă

„Examinările au fost făcute de doamna Prof. Caterina Exacoustos (Italia), specialist în diagnosticul ecografic al endometriozei, tocmai pentru a veni în sprijinul colegilor. Endometrioza este boala femeii tinere care apare tocmai în perioada de vârf a fertilității. Trebuie să avem grijă la toate aceste patologii, cum este și endometrioza, care afectează fertilitatea populației, în așa fel încât, fertilitatea femeii să fie prezervată, ba chiar îmbunătățită, în urma tratamentului”, a explicat Prof. Dr. Elvira Brătilă, președintele Congresului.

Factorii care duc la endometrioză

Potrivit datelor existente, aproximativ 10% din numărul  femeilor de vârstă fertilă se confruntă cu endometrioza. Astfel, vorbim despre aproximativ 500.000 de femei care ar putea să aibă leziuni de endometrioza. Scăderea natalității poate avea un impact important din mai multe puncte de vedere. Vorbim chiar și de un factor social, care duce la amânarea momentului procreării. Potrivit statisticilor la nivel național, doar unul din cinci cupluri își dorește să aibă un copil cât mai curând posibil.

„Trebuie să luăm în calcul mai mulți factori, de la factorii economici, la factori de mediu care scad fertilitatea. Este și partea socială care determină femeia să își amâne momentul procreării. Dar cu vârsta, oricum rezerva ovariană scade. Iar dacă mai apar și patologii asociate precum endometrioza, adenomioza sau fibrom uterin, sigur că toate acestea nu fac decât să scadă și mai mult șansele. Partea economică ține de ceea ce pot să facă politicile economice și de sănătate.”, a afirmat Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalul Memorial Băneasa, fondator și coordonator al Endomedicare Academy.

Programe naționale de sănătate și implicarea statului

Problema endometriozei și impactul său la nivelul natalității sunt aspecte luate în considerare de forumurile de decizie politică. România oferă primul Program național pacientelor cu endometrioză. Cred că suntem prima țară din Europa care oferă cetățenilor un Program Național pentru pacientele cu endometrioză.

„Dacă ne uităm în restul țărilor europene, nu cred că o ţară europeană are un astfel de Program național pentru pacientele cu endometrioză. Sunt asigurările private pe care le au, care merg mai bine decât la noi în țară. Nu înseamnă că a făcut statul ceva pentru oamenii respectivi, la noi face. De asemenea, va face și pe fertilizarea in vitro. Eu zic că suntem pe drumul cel bun. Am avut sprijin de la forurile decizionale, niciodată nu ne-au închis ușa în nas. Din contră, în momentul în care au înțeles despre ce este vorba, oamenii au fost deschiși, dar trebuie să explici concret și la modul cât mai realist”, a adăugat specialistul.

Costurile prevenției și ale tratamentului

Diagnosticarea la timp este baza în tratarea bolii, iar acest proces nu trebuie să fie unul costisitor. Un aspect important transmis la Congresul European de Endometrioză este faptul că diagnosticarea poate fi făcută printr-un simplu examen clinic și o ecografie transvaginală de către un specialist.

„Endometrioza se poate diagnostica foarte ieftin printr-un examen clinic, făcut de un specialist, integrând și o ecografie transvaginală realizată de un om care se pricepe. Dacă nu te pricepi, atunci o să trimiți pacienta la investigații imagistice costisitoare. Pe care nu poate statul să le introducă într-un program și să le deconteze, nefiind investigații de rutină ce se fac pentru boala respectivă. Există indicații foarte stricte. ”, a spus profesor Elvira Brătilă.

Congresul European de Endometrioză 2024. Sursă foto: Arhivă

La fel ca orice boală cronică, tratamentul ei poate aduce costuri suplimentare. Multe studii au arătat că femeile cu endometrioză sunt nevoite să absenteze de la locul de muncă. Așadar, vorbim de un impact la nivelul vieții de familie, prin scăderea bugetului. De asemenea, tratamentele pot fi destul de scumpe, mai ales în cazurile avansate.

„Sunt mai multe implicații financiare, pentru că femeia cu endometrioză nu poate să-și desfășoare activitatea așa cum ar trebui, din punct de vedere al profesiei pe care o are. Există și un impact puternic în familie, pentru că în momentul în care ai un om care nu produce, ba mai mult, consumă, prin tratamentul pe care trebuie să-l urmeze, este un dezechilibru al bugetului familiei. Atunci stai și te gândești, mai fac un copil, nu mai fac un copil, dacă eventual vorbim de un caz fericit în care se poate, bineînțeles, prin prisma tratamentului”, a afirmat Prof. Dr. Elvira Brătilă.

Îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă

Perioada de scădere acută a natalității și implicit, îmbătrânirea populației, este descrisă de experți ca fiind o „iarnă demografică”. Mai exact, vorbim de un număr al persoanelor în vârstă mai mare decât cel al tinerilor activi pe piața muncii. Astfel, mai puține persoane tinere contribuie la sistemul de asigurări sociale și la creșterea economică a națiunii. Acest fenomen trece de pragul de a fi o simplă problemă demografică, ci vine cu implicații importante din punct de vedere al sustenabilității finanțelor publice pe termen lung. Practic, este posibil ca în curând, să nu mai existe suficienți angajați care să susțină țara și sistemele ce-i asigură funcționarea.

România se confruntă cu o lipsă acută a forței de muncă. Astfel, suntem nevoiți să aducem lucrători din străinătate pentru a reduce deficitul. Îmbunătățirea viitorului țării noastre din punct de vedere al natalității ține de câteva puncte cheie.

„Tinerii care au plecat din țară, ei sunt forța de muncă, trebuie să înțeleagă că este mai bine să se întoarcă aici și să se reproducă, să facă copii. Să înțeleagă că în România există oportunități și că până la urmă, niciunde nu se obține nimic fără efort și fără muncă. Trebuie să pună foarte bine în balanță beneficiile și lucrurile negative. Ar fi un prim pas. În al doilea rând, ar trebui încurajată natalitatea. Sigur, din punct de vedere medical, avem un program constant de fertilizare in vitro. Pentru că ne înscriem în aceeași rată a infertilității ca și restul Europei. Obligatoriu trebuie ca aceste programe de infertilitate să meargă mai departe”, a concluzionat Prof. Dr. Elvira Brătilă.