Infofinanciar > Lumea la zi > Manevrele din spatele veto-ului Austriei. Cum a ajuns România la coada cozilor
Lumea la zi

Manevrele din spatele veto-ului Austriei. Cum a ajuns România la coada cozilor

Schengen Sursa foto HotNews
Sursa foto HotNews

O analiză a IntelliNews prezintă contextul, obiectivele și motivațiile din spatele votului de veto al Austriei cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. În acest demers, analiza are în vedere climatul politic intern al Austriei și interesele economice care ar surveni din păstrarea celor două țări în afara zonei de liberă circulație.

Potrivit acesteia, unul dintre motivele principale este legat de interesele economice, fapt sugerat de susținerea Croației, la doar câteva zile după ce cancelarul Karl Nehammer a vizitat terminalul de GNL de pe insula Krk, unde s-a întâlnit cu premierul croat, care a adus asigurări cu privire la furnizarea de gaze către Austria, pentru a limita dependența acesteia față de Rusia.

Contextul intern

Karl Nehammer a fost numit în funcție în urma demisiei lui Sebastian Kurz, pe fondul unor scandaluri de corupție. De atunci, soarta ÖVP nu a făcut decât să se înrăutățească. Scandalurile de corupție nu au făcut decât să crească, consolidând percepția că ÖVP este putred din punct de vedere structural, într-un mod pe care Nehammer nu vrea sau nu poate să îl abordeze, arată Intellinews.

Împreună cu gestionarea dezastruoasă a pandemiei de COVID-19, cu penuria de energie și cu inflația ridicată, ÖVP pierde credibilitate. Sondajele sugerează că, în cazul unor alegeri, cota de voturi a partidului va scădea de la 37,5% la doar 20%.

Între timp, problema migrației ilegale a reintrat în atenția opiniei publice, cu peste 100.000 de migranți care au depus cereri de azil în Austria până în prezent în 2022 – dintre care 75.000 au rămas în țară. Această cifră este mai mare chiar și decât la apogeul crizei migranților din 2015.

Momentul nu este întâmplător, deoarece la sfârșitul lunii ianuarie vor avea loc alegeri de stat în Austria Inferioară. Austria Inferioară este cel mai important bastion al ÖVP, iar filiala regională a partidului este cea mai puternică facțiune a acestuia. Partidul se așteaptă deja să piardă ultima majoritate absolută în legislativele de stat.

Interese economice

Atunci când președinția cehă a Consiliului UE a introdus în mod neașteptat pe ordinea de zi aderarea Croației, României și Bulgariei la Schengen, guvernul austriac s-a aflat între ciocan și nicovală din punct de vedere intern.

Nehammer și succesorul său în funcția de ministru de interne, Gerald Karner, au anunțat că Austria se va opune cu veto propunerii pentru toate cele trei state membre, argumentând că numărul de cereri de azil indică faptul că, controalele la frontierele lor nu funcționează corect. De asemenea, faptul că anunțul a fost făcut public, în presă, și nu prin intermediul instituțiilor europene, a ridicat critici.

Însă Nehammer și-a schimbat curând poziția, afirmând că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen în măsura în care guvernul este convins că controalele la frontierele externe ale acesteia funcționează corespunzător. Probabil că nu a fost o coincidență faptul că, cu doar câteva zile înainte, Nehammer a călătorit împreună cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul GNL de pe insula Krk, unde s-au întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic. Nehammer și Söder au primit asigurări din partea lui Plenkovic că gazoductul Adria va fi extins pentru a deservi piețele austriacă și, respectiv, bavareză, reducând astfel dependența acestora de gazul rusesc.

În plus, potrivit unei surse care a vorbit sub protecția anonimatului, părțile interesate croate au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, ceea ce a determinat Camera de Comerț austriacă (WKO) să facă lobby pe lângă guvern pentru a schimba cursul. De asemenea, nu a stricat faptul că Uniunea Democratică Croată (HDZ), aflată la guvernare, are legături extinse cu ÖVP, cu care împarte calitatea de membru al Partidului Popular European (PPE).

Guvernul austriac a recunoscut că Croația este folosită de migranți pentru a intra ilegal în spațiul Schengen, după ce au trecut prin Serbia și Bosnia-Herțegovina. Într-adevăr, cetățenii din diverse țări terțe care nu beneficiază de acces fără viză în UE – cum ar fi India și Tunisia – pot zbura în Serbia fără a avea nevoie de viză. Cu toate acestea, președintele sârb Aleksandar Vucic a fost de acord să elimine regimul fără vize pentru multe dintre aceste țări, inclusiv pentru India, în viitorul apropiat. Astfel, Nehammer s-a văzut în situația de a reveni asupra amenințării sale cu veto.

Standarde duble

Ulterior, ÖVP s-a concentrat asupra României și Bulgariei. Ministerul de Interne (BMI) a susținut că nu este convins că controalele la frontierele externe ale acestor țări sunt adecvate, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex, care a constatat că acestea îndeplinesc criteriile tehnice. BMI a citat propriul studiu care a constatat că, dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40 % au venit prin Serbia, alți 40 % prin Ungaria, prin România și Bulgaria, iar 20 % au venit prin alte rute. Acest lucru a contrazis datele Frontex, dar BMI a susținut că cifrele sale sunt mai fiabile, având în vedere că se bazează pe cartografierea datelor mobile, precum și pe interviuri cu solicitanții de azil. În același timp, studiul nu este disponibil publicului.

WKO, îngrijorat de interesele de afaceri austriece din România și Bulgaria, a făcut un lobby intens împotriva veto-ului, dar fără succes. Europarlamentarul român Eugen Tomac a afirmat că încercările de a face lobby pe lângă Nehammer prin intermediul PPE au fost la fel de zadarnice: acesta a respins „orice argument rațional” și „a respins fiecare propunere făcută de Comisia Europeană, a negat fiecare raport și fiecare statistică”. Speranțele că ÖVP era doar o simplă postură și că va imita olandezii în acceptarea unor asigurări simbolice privind controalele la frontieră și corupția s-au dovedit a fi în zadar.

Teoretic, opoziția ÖVP nu este categorică. Cancelaria a declarat că va susține aderarea României și Bulgariei la Schengen după ce va fi mulțumită de controalele la frontierele externe ale acestora, sugerând că este doar o chestiune de timp până când propunerea va putea fi prezentată din nou. Cu toate acestea, surse austriece din România și Bulgaria, care au vorbit sub protecția anonimatului, au fost foarte pesimiste că va fi atât de ușor – și că intransigența guvernului va aduce daune de durată intereselor austriece în aceste țări.

Furia este deja palpabilă, ministrul român de interne exprimându-și neîncrederea, având în vedere că Karner i-a promis în februarie că îl va sprijini în vederea aderării la Schengen. Între timp, președintele Asociației române pentru energie curată și combaterea schimbărilor climatice cere Austriei să plătească 200 de milioane de euro pe lună drept compensație pentru costul rămânerii țării în afara spațiului Schengen.