Președinta Maia Sandu a exprimat dorința Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană (UE) în cel mai scurt timp posibil, în vederea protejării împotriva amenințării ruse și a obținerii unei decizii privind deschiderea negocierilor în următoarele câteva luni.
„Desigur, nimic nu se compară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar noi vedem riscul şi credem că ne putem salva democraţia doar dacă facem parte din UE”, a spus Maia Sandu.
Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu o populație de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, consideră că aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă singura garanție că nu va deveni următoarea țintă a Moscovei, în contextul invaziei forțelor armate ruse în Ucraina. Moldova vede în integrarea europeană un demers crucial pentru consolidarea securității și stabilității sale regionale, asigurându-și astfel un viitor mai sigur și protejat împotriva amenințărilor externe.
În luna februarie, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că încearcă să organizeze o lovitură de stat în Republica Moldova pentru a înlătura conducerea pro-europeană care a fost aleasă legitim la Chișinău. Începând cu anul 2020, Maia Sandu a fost în funcție și a făcut un apel la o amplă manifestație pro-europeană care urma să aibă loc duminică la Chișinău, cu scopul de a evidenția sprijinul cetățenilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană
„Credem că aderarea este un proiect realist şi noi ne-am bucura ca aceasta să se facă cât mai curând posibil”, a insistat Maia Sandu, exprimându-și speranța „să existe o decizie cu privire la deschiderea negocierilor în lunile următoare”.
Invazia din Ucraina a provocat o schimbare de perspectivă în regiune și a generat o ipoteză, până acum considerată improbabilă, referitoare la o posibilă aderare a Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană într-un interval de timp mai apropiat.
În conformitate cu informațiile furnizate de AFP, în iunie 2022, Uniunea Europeană a conferit statutul oficial de candidat pentru aderare Ucrainei și Republicii Moldova. Cu toate că Republica Moldova, care are o graniță comună cu România, un stat membru al UE, ar putea avea o cale mai ușoară către integrare datorită dimensiunii sale reduse, există încă numeroase obstacole în calea aderării la blocul comunitar. Procesul de aderare este unul complex și poate dura până cel puțin în anii 2030, având în vedere dificultățile și reformele necesare pentru alinierea la standardele și valorile europene.
Problema Transnistriei
Pe lângă fragilitatea economică și problemele persistente legate de corupție, Republica Moldova se confruntă cu o altă provocare majoră, și anume regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. În anul 1990, Transnistria s-a separat unilateral de restul țării în urma unui scurt război civil, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice.
De atunci, conflictul din regiune a rămas înghețat, iar separarea Transnistriei de Republica Moldova nu este recunoscută de comunitatea internațională. Găsirea unei soluții pentru situația din Transnistria reprezintă o provocare majoră pentru Republica Moldova, deoarece aceasta trebuie să găsească o cale de reconciliere și să își consolideze integritatea teritorială pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Moldova nu poate adera la NATO
Republica Moldova se confruntă cu o dilemă complexă în ceea ce privește aderarea la NATO. În timp ce Ucraina își exprimă dorința de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, Republica Moldova se confruntă cu restricțiile impuse de statutul său de stat neutru, așa cum este stipulat în Constituție.
„Noi respectăm neutralitatea. Noi respectăm voinţa poporului. Dar există discuţii în societatea noastră pentru a şti dacă neutralitatea ne protejează şi, dacă la un moment dat, oamenii îşi vor schimba opinia, atunci, bineînţeles, că noi ne-am reconsidera această decizie”, a explicat Maia Sandu, citată de Adevărul.
