Remarcile recente ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan au ridicat perspectiva ca Turcia să rupă legăturile cu Uniunea Europeană. Vorbind în urma unei rezoluții adoptate de Parlamentul European (PE) la 13 septembrie, Erdogan a declarat că ar putea rupe cu un bloc la care Ankara speră de ani de zile să adere. Dar pașii concreți au fost puțini și îndepărtați. Iar discuțiile de aderare sunt efectiv înghețate.
Rezoluția PE a adoptat un raport publicat de Comisia Europeană anul trecut. A afirmat că procesul de aderare a Turciei la UE „nu poate fi reluat” fără o „schimbare drastică de curs” din partea Ankarei.
Turcia acuză blocul comunitar
Erdogan a răspuns acuzând blocul comunitar că „face eforturi pentru a rupe legăturile cu Turcia”. A adăugat, de asemenea:”Ne vom face evaluările față de aceste evoluții și, dacă este necesar, ne putem despărți de UE”.
Rezoluția a formulat, de asemenea, mai multe critici la adresa Turciei. Inclusiv cu privire la alegerile din luna mai, la problemele legate de drepturile omului și la relația sa cu Rusia. La rândul său, Ministerul turc al Afacerilor Externe a declarat că rezoluția a inclus „acuzații și prejudecăți nedrepte”.
„Acest raport … reflectă abordarea obișnuită superficială și lipsită de viziune a Parlamentului European. Atât în relațiile cu țara noastră, cât și în ceea ce privește viitorul UE”, a declarat ministerul.
El demonstrează cât de departe este instituția „de a dezvolta o abordare strategică corectă atât față de UE, cât și față de regiunea noastră”, a adăugat acesta.
Turcia și Uniunea Europeană
Turcia are o uniune vamală cu UE și este candidat la aderare din 1995. Negocierile de aderare deplină, care au fost deschise în 2005, se află în impas de la sfârșitul anilor 2010. Iar eforturile diplomatice de a le relansa au eșuat. Retorica din rezoluția PE și tonul pe care l-a folosit au fost în concordanță cu rapoartele anterioare ale blocului. Atunci când a evaluat situația politică din Turcia, potrivit lui Sinan Ulgen, membru senior al grupului de reflecție Carnegie Europe, cu sediul la Bruxelles.
Rezoluția PE a legat în mod direct îmbunătățirile în anumite domenii de cooperare solicitate de Turcia. Cum ar fi modernizarea uniunii vamale din 1995, de îndeplinirea de către Turcia a cerințelor UE în ceea ce privește libertatea și drepturile omului.
Pe plan intern, rezoluția a criticat Turcia în ceea ce privește libertatea presei, libertatea de întrunire și libertatea de exprimare. Precum și componența politică a coaliției de guvernare. Care a ajuns la putere în urma unor alegeri care, potrivit rezoluției, nu s-au desfășurat „pe picior de egalitate”. Deoarece au oferit un avantaj actualului președinte.
Critica asupra politicii externe
De asemenea, rezoluția a criticat Turcia în diverse domenii de politică externă, inclusiv întârzierea aprobării aderării Suediei la NATO, precum și politicile Ankarei privind Mediterana de Est, Siria, Cipru, Libia și Marea Egee între Turcia și Grecia, critici care au fost respinse de Ankara de mai multe ori. Potrivit lui Akgun, diverse state membre din cadrul UE nu ar dori să rupă procesul de aderare, deoarece acest lucru le-ar duce la pierderea „celei mai importante pârghii” pe care o au asupra Turciei.
Dar el a adăugat că cerințele individuale de politică externă impuse Turciei de către statele membre, cum ar fi cele emise săptămâna trecută, arată că UE nu își va deschide porțile pentru Turcia chiar dacă aceasta ar îndeplini criteriile economice și politice ale blocului.
„Condiționalitatea UE nu a funcționat în cazul Turciei fără o perspectivă reală de aderare și, prin urmare, o cale alternativă pentru a aborda problemele comune este calea de urmat”, a spus el, informează aljazeera.com
