Lumea la zi

Joe Biden își respectă promisiunile. SUA trimite un observator pentru drepturile omului în Coreea de Nord

Coreea de Nord Sursa foto Biziday
Sursa foto: Biziday

Casa Albă a nominalizat marți un trimis special pentru drepturile omului în Coreea de Nord, încercând să ocupe un post care a rămas vacant din 2017, pe fondul dezbaterilor privind modul în care problemele legate de respectarea drepturilor omului converg cu eforturile de combatere a programului de arme nucleare al Phenian.

Președintele Joe Biden a nominalizat-o pe Julie Turner, actual director al Biroului pentru Asia de Est și Pacific din cadrul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă al Departamentului de Stat, a precizat Casa Albă într-un comunicat. Julie Turner este un diplomat cu vechime îndelungată, vorbește coreeană și a lucrat anterior în domeniul drepturilor omului în Coreea de Nord în calitate de asistent special în biroul emisarului.

Poziția de trimis special a devenit controversată în administrațiile precedente, care au încercat să aducă Coreea de Nord la masa negocierilor. Unii activiști au afirmat că Administrația americană ar fi lăsat drepturile omului deoparte în favoarea priorităților de securitate națională.

Coreea de Nord dă vina pe Washington și Seul

Joe Biden a promis în repetate rânduri, după preluarea mandatului în 2021, că drepturile omului vor fi în centrul politicii sale externe, dar postul a rămas vacant.

Ambasadorul Coreei de Sud pentru drepturile omului în Coreea de Nord și-a exprimat anul trecut dezamăgirea că administrația Biden nu numise încă un emisar pentru această problemă la momentul respectiv.

Coreea de Nord a respins în mod repetat acuzațiile de încălcare a drepturilor omului și dă vina pe sancțiuni pentru o situație umanitară dezastruoasă. Ea acuză Washingtonul și Seulul că folosesc această problemă ca instrument politic pentru a defăima reputația Phenianului.

Un raport istoric al ONU din 2014 privind drepturile omului în Coreea de Nord a concluzionat că șefii securității nord-coreene – și chiar liderul Kim Jong Un – ar trebui să răspundă în fața justiției pentru că au girat un sistem controlat de stat de atrocități de tip nazist, conform informațiilor Reuters.

De atunci, restricțiile impuse de Coreea de Nord au agravat fenomenul încălcărilor drepturilor omului, au declarat anchetatorii Națiunilor Unite, citând restricții suplimentare privind accesul la informații, o securitate mai strictă a frontierelor și o supraveghere digitală sporită.

Parlamentul European a luat poziție

Parlamentului European a emis în aprilie 2022 o rezoluție referitoare la situația drepturilor omului în Coreea de Nord, prin care „condamnă din nou cu fermitate reprimarea populației de către organele de stat care durează de decenii, exercitată în mod sistematic de liderii supremi și de administrația actuală și trecută a RPDC“. Prin documentul respectiv, Parlamentul European solicită președintelui Kim Jong-un să pună capăt „politicii de exterminare, omor, sclavie, tortură, încarcerare, viol, avorturi forțate și alte violențe sexuale, persecuții pe motive politice, religioase, rasiale și de gen, transferul forțat al populațiilor, dispariția forțată a persoanelor, actul inuman de a provoca în cunoștință de cauză înfometarea prelungită și impunitatea instituționalizată a autorilor acestor acte“.

Documentul îndeamnă autoritățile din Coreea de Nord să pună capăt crimelor împotriva umanității, inclusiv sistemul de lagăre kwanliso, și să inițieze un proces de reformă prin care toate drepturile omului să fie respectate și protejate.