Infofinanciar > Info > Infofinanciar întreabă: Ce părere au cetățenii despre prețurile biletelor de tren din ziua de astăzi?
Info

Infofinanciar întreabă: Ce părere au cetățenii despre prețurile biletelor de tren din ziua de astăzi?

cfr trenuri Sursă foto: hotnres.ro
sursă foto: hotnews.ro

Marți, 11 aprilie 2023 se sărbătoresc 143 de ani de la fondarea „Căile Ferate Române”, o instituție cunoscută mai bine sub prescurtarea de CFR. Societatea se înființează la 26 de ani distanță față de instalarea primei căi ferate de pe teritoriul țării noastre, asta în anul 1854.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Infofinanciar (@infofinanciar.ro)

În acest fel, la data de 11 aprilie 1880, „Căile Ferate Române” reprezenta primul organism de conducere centralizată în domeniul feroviar din România. Asta pentru că „drumul de fier” prindea din ce în ce în ce mai mult teren în acest spațiu. Chiar între anii 1864 și anul înființării, numeroși kilometri de căi ferate au fost construite pe teritoriul Principatelor Unite. În acest interval de timp o companie din Maria Britanie, John Trevor-Barkley, a fost cea care a început să construiască liniile București – Giurgiu la 1 septembrie 1965, pusă în funcțiune la aproape patru ani de atunci.

Decizii oficiale

În 1866, Parlamentul de la București continuă aceste demersuri și aprobă, în luna septembrie, construcția unei linii de cale ferată ce se întindea pe 915 kilometri. Aceasta urma să unească Vârciorova (din Caraș-Severinul de astăzi) cu Roman (din județul Neamț din prezent). Acest drum ar fi trecut astfel prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, adică unele dintre cele mai importante orașe din acea vreme din punct de vedere financiar și comercial.

La acea perioadă, costul unei asemenea investiții ajungea la 270.000 de franci de aur pe kilometru. De proiect s-a ocupat consorțiul german Strousberg, iar întreaga linia a fost inaugurată și dată spre folosință, însă mai multe etape. Întâia oară s-a dat spre folosință, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp, linia Bucureşti-Buzău-Brăila-Galaţi-Tecuci-Roman, asta în primăvara anului 1871, căci o bună parte a liniei feroviare a ajuns să fie distrusă de vreme.

Infrastructură feroviară românească

După aceste evenimente, Guvernul României nu a acceptat „plata cuponului pe ianuarie 1871”, căci compania germană fost rapid înlocuită cu „Noua Societate a Acţionarilor CFR”, iar prima investiție se face în tronsonul Piteşti – Bucureşti – Galaţi – Roman, deschis la data de 13 septembrie 1872, urmat de linia Vârciorova – Piteşti, pusă în funcțiune pe 9 mai 1878.

Această reușită a țării noastre a fost o mare realizare în dezvoltarea comerțului, căci acest drum feroviar făcea legătura dintre două extremități. În acest mod, se realiza o conexiune atât pentru călători, cât şi pentru marfă, între oraşe importante ale Regatului României.

Gara de Nord din București

În Capitala țării, la București, se dorea să fie implementat punctul central, iar la data de 10 septembrie 1868, se dă startul construcției Gării de Nord. Treburile în ceea ce privește căile ferate din România s-au mișcat destul de repede, pentru vremurile acelea, căci la sfârșitul anului 1879, liniile de cale ferată însumau în Muntenia, Moldova şi Dobrogea 1.377,5 kilometri, iar în Transilvania și Banat 1.656 kilometri. În Banat, însă, situația nu era atât de bună, căci se construiseră doar un număr de 49 de kilometri, scrie Agerpress.