Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a indicat miercuri că banca centrală ar putea crește dobânda de politică monetară în acest an, dar nu a exclus posibilitatea unei reduceri, în funcție de anumiți factori, spre finalul anului. Acesta a precizat, de asemenea că prețul facturilor vor scădea în următoarele luni.
„Noi vedem inflația în jos. Și nu am zis niciodată că nu mai facem nimic cu dobânda. Depinde. Depinde ce se va întâmpla. Nu am ieșit să spunem că „gata, dobânda maximă e de 7%”. Spunem că, pentru situația actuală, ne-am uitat și în stânga, și în dreapta, ce au făcut cehii, polonezii, unii s-au dus într-adevăr mai sus. Noi am rămas cu dobânda la 7%. Depinde de foarte mulți factori pe care nu îi controlăm”, a informat Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă pentru prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei din februarie 2023.
BNR ar putea chiar reduce rata dobânzii
Guvernatorul a sugerat că BNR ar putea să crească dobânda de politică monetară în 2023, însă a afirmat că o reducere a dobânzii nu poate fi exclusă în funcție de anumiți factori. El a menționat că o reducere a dobânzii ar putea fi posibilă spre finalul anului, dar numai după ce rata inflației va ajunge la nivelul ratei de politică monetară și a explicat că BNR a oprit temporar creșterea ratei de politică monetară la 7%, deoarece o majorare ar duce la alte probleme, precum o apreciere a cursului valutar și o mărire a cererii.
„Așteptăm, văzând și făcând”, a declarat el.
„Majoritatea facturilor merg acum în sensul scăderii prețurilor de consum. Principalul factor este detensionarea piețelor internaționale și a pieței interne a energiei. În ultimii 3 ani, de la o poziție „fruntașă”, acum avem 8 țări cu o inflație mai ridicată ca a noastră”, a explicat Isărescu, citat de Antena3 CNN.
Inflația va scădea va scădea până în mai cu 4-5 procente
BNR estimează că inflația ar putea ajunge la 7% până la sfârșitul anului, dar guvernatorul a menționat că există un anumit grad de risc în această prognoză, din cauza incertitudinii privind evoluția războiului și a prețurilor la alimente. El a descris prognoza drept „extrem de temperată”.
„Există motive pentru scăderea inflației. Sunt efecte de bază, de exemplu creșterea de prețuri în aprilie anul trecut a fost de 3 și ceva la sută. Ne așteptăm prin luna mai, dacă nu apare alt șoc – atunci a fost și șocul războiului și majorări de prețuri – inflația de la 15% să coboare spre 11-10%”, a precizat el, conform Economedia.
România are un deficit de cont de 10%
Mugur Isărescu a declarat că deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este finanțat bine în prezent, mai ales prin fluxuri care nu generează datorie, cum ar fi investițiile străine directe, participațiile de capital și fondurile europene. În 2022, deficitul de cont curent a fost de 26,5 miliarde de euro, iar investițiile străine și fondurile europene intrate în economie au fost de 10,7 miliarde de euro și, respectiv, 7,8 miliarde de euro. Aceste fluxuri, împreună cu remitențele, compensează deficitul de cont curent și contribuie la menținerea cursului de schimb la sub 5 lei pentru un euro.
„Avem deficit de cont curent de aproape 10%, este măricel. Când ajungi la 10% cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o asemenea situaţie. Deocamdată deficitul de cont curent este bine finanţat în principal cu fluxuri negeneratoare de datorie, participaţii de capital, investiţii străine directe şi absorbţia de fonduri europene. Avem o problemă de fond, deficitul structural fiind mare”, a explicat Isărescu, citat de Ziarul Financiar.
