Joi, 19 ianuarie, a avut loc la sediul central al BNR prezentarea Raportului asupra stabilității financiare a României, cel de-al 23-lea de la începutul anilor 2000. Acesta a fost prezentat de Eugen Rădulescu, director al Direcției Stabilitate Financiară și de Florian Neagu, adjunctul său. Evenimentul a fost deschis de Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, care a venit cu o serie de informații importante.
„Vă prezentăm astăzi al 23-lea raport elaborat de instituția noastră. Eu vă vorbesc în calitatea mea de președinte al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM)”, a explicat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Băncile centrale trebuie să asigure stabilitate financiară, dar și stabilitatea prețurilor
Şeful BNR a mai spus că băncile centrale trebuie să asigure atât o stabilitate financiară, cât şi o stabilitate a preţurilor. Asta a vorbit atât despre Banca Centrală Europeană şi sistemul european, cât şi despre situația din România, atrăgând atenţia că Banca Naţională a României a fost una dintre primele bănci centrale europene chiare au decis supravegherea macroprudenţială.
„Cel mai bun obiectiv pentru băncile centrale este să asigure stabilitatea prețurilor. Stabilitatea prețurilor nu asigură aproape deloc evitarea crizelor sistemice. Stabilitatea financiară are nevoie și de stabilitatea prețurilor, dar și de un cadru instituțional care să asigure stabilitatea prețurilor și salvgardarea stabilității macrofinanciare”, a mai adăugat șeful Băncii Naționale.
Aceste responsabilități nu revin exclusiv băncilor centrale pentru că, la menținerea stabilității financiare, contribuie și piața financiară nebancară, bursele, fondurile de pensii și guvernele, prin politica lor fiscală.
„Este de multe ori încâlcită și pentru specialiști”, a mai spus Mugur Isărescu zâmbind către cei prezenți.
Într-un fel, conform spuselor liderului BNR, se întrevede că este vorba de un sistem de cooperare, nu de înfruntare între instituții, motiv pentru care funcția de stabilitate financiară nu este exclusiv încredințată băncilor centrale europene, concretizând că obiectivul general al stabilității financiare este limitarea frecvenței și impactul crizelor viitoare la care se adaugă contribuția la salvgardarea sistemului financiar.
Care este situația în România
Mugur Isărescu a povestit că România a fost una dintre țările fruntașe în privința înființării unui Comitet Național pentru Supravegherea Macroprudențială, vorbind despre importanța celui de-al 23 raport, lansat joi, 19 ianuarie.
„S-a întâmplat cu 6-7 ani înainte de ce s-a întâmplat în UE, în 2004. Raportul a intrat în concurență de multe ori cu raportul privind inflația și cu raportul anual”, a completat guvernatorul.
Vorbind despre CNSM, comitet al cărui președinte este, Mugur Isărescu a explicat că această direcție din cadrul BNR s-a înființat pe bază de acorduri informale între Ministerul Finanțelor și ASF, în anul 2007. În prezent, acest comitet se întâlnește de patru ori pe an.
Isărescu: „În România este inflație, ne batem cu ea”
Mugur Isărescu a recunoscut că în România avem o creștere masivă a inflației, însă acest lucru s-a întâmplat peste tot în lume. Mai mult, oficialul a explicat că spre deosebire de 2019, atunci când aveam cea mai mare inflație din UE, anul trecut ne-am situat pe locul al optulea.
„Avem în România o creștere masivă a inflației, dar peste tot s-a întâmplat. Nu poți să te uiți numai la tine, trebuie să te uiți și la ce se întâmplă în lume. În 2019 aveam cea mai mare inflație din UE, în 2022 ne-am dus pe locul 8. În România este inflație, ne batem cu ea, trebuie să asigurăm stabilitate financiară. Nu uităm stabilitatea prețurilor, lucrăm împreună și cu stabilitatea financiară și cu stabilitatea prețurilor”, a mai spus Mugur Isărescu.
Băncile nu pot să dea credite dacă nu au multă profitabilitate
Vorbind despre situația băncilor din România, șeful BNR spune că cere băncilor să fie primele capitalizate pe fonduri proprii, motiv pentru care în prezent, capitalizarea din țara noastră a ajuns să fie chiar mai bună decât media europeană.
În același timp, acesta a recunoscut, cu riscul să fie acuzat că ia partea băncilor în această perioadă în care profiturile instituțiilor bancare au fost cu adevărat record, că băncile nu pot să dea credite dacă nu au multă profitabilitate.
„Mare problemă în special după criza 2008-2009 au fost creditele neperformante. Rezoluția creditelor neperformante în România a fost o evoluție pozitivă care ne-a salvat de necazuri și stăm acum mai bine decât media europeană. Băncile nu pot să dea credite dacă nu au multă profitabilitate”, a mai explicat acesta.
De asemenea, Isărescu spune că România a fost una dintre cele 5 țări din UE unde nu au fost utilizate fonduri publice pentru salvarea băncilor pe timpul crizei. Totuși, conform raportului, România se plasează pe ultima poziție din punct de vedere al intermedierii financiare pe segmentul bancar, chiar sub Bulgaria.
Un alt pericol care vizează țara noastră se referă la datoria privată a României care este foarte mare, iar motivul este acela că firmele naționale nu vor să se împrumute din interior, în timp ce marile corporații aleg să ceară bani de la companiile-mamă.
„Încrederea e esențială în domeniul bancar”, a conchis Isărescu deschiderea evenimentului de joi de la BNR.
Eugen Rădulescu: „Avem doi elefanți foarte mari în încăpere”
Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din cadrul BNR a explicat că România are, mai mult decât alte țări din UE, „doi elefanţi foarte mari în încăpere” şi anume deficitul bugetar şi cel structural.
„Mai mult decât alte ţări din UE, avem doi elefanți foarte mari în încăpere şi vom vedeam cum vom reuși să dezamorsăm acești elefanți: deficitul bugetar și deficitul structural. Din 2020 deficitele au explodat. În oglindă, deficitul de cont curent este unul dintre cele mai ridicate din UE și el continuă să crească atât ca raport în PIB, cât și în cifre absolute, adică miliarde de lei.
Am făcut o comparație între anul 2020 și anul 2008, anul în care s-a declanșat criza. Vedem aici că mai mulți indicatori bancari s-au ameliorat în acest interval. În țara noastră sistemul bancar nu a fost o parte a problemei și o parte a soluției pentru atenuarea șocului inițial indus de pandemie și pentru redresarea economică. Spre deosebire de criza din 2008, furnizarea neîntreruptă a creditului către economia reală a contribuit semnificativ la atenuarea șocului. Indicatorii de lichiditate ne așază confortabil peste media UE”, a explicat Eugen Rădulescu.
Întreaga conferință de joi poate fi urmărită mai jos:
