Retorica antiimigrație este adoptată din ce în ce mai des de către politicienii care au câștigat recent alegerile în Germania. Însă, motorul economiei europene germană are nevoie atât de lucrători străini, cât și de investitori.
Victoria istorică a extremei drepte în alegerile regionale germane de la sfârșitul săptămânii trecute nu a fost doar o palmă pentru guvernul federal de la Berlin. A fost un dezastru pentru mediul de afaceri și instituțiile financiare care încearcă să oprească declinul economic al Germaniei.
Încep problemele pentru Germania
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat votul popular în landul Turingia și s-a clasat pe locul al doilea în landul vecin Saxonia. Partidul a candidat pe baza unei platforme antiimigrație, stimulată în luna august de un incident violent în orașul Solingen.
Scandalul public care a urmat a declanșat un nou pachet de măsuri de reprimare a migrației ilegale. Riscul este ca politicienii să împrumute acum mai multe din ideile și retorica AfD cu privire la imigrație pentru a nu pierde mai mulți alegători.
Cu toate acestea, în timp ce politicienii germani sunt liberi să își schimbe poziția pentru a-și asigura realegerea, mediul de afaceri și cel financiar nu au remedii pentru probleme. Bundesbank estimează că, până în 2026, Germania va pierde în fiecare an mai mulți lucrători prin pensionare decât va câștiga din imigrație. Chiar și la rata actuală ridicată.
Marcel Fratzscher, președintele think tank-ului DIW din Berlin, a subliniat că schimbarea de retorică de la Solingen demonstrează o disonanță cognitivă gravă. „Să afirmi că acum suntem copleșiți și trebuie să deportăm pe scară largă și apoi să spui în același timp că avem nevoie de imigrație este o contradicție fundamentală”, a spus Fratzscher. „Nu este de mirare că oamenii nu-i mai cred pe politicieni”.
Mediul privat se teme că ascensiunea dreptei extreme va speria forța de muncă
Bundesbank ar trebui să fie neutră, deasupra politicii de partid. Dar asta nu l-a împiedicat pe președintele băncii Joachim Nagel, să intervină în mod repetat în legătură cu imigrația. Dar și cu ostilitatea față de imigranți. Pe lângă analizele statistice seci, a luat parte în mod vizibil la una dintre o serie de demonstrații organizate în Germania împotriva extremismului de dreapta la începutul acestui an.
Nagel a catalogat acțiunile cancelarului Olaf Scholz, drept o problemă constituțională, mai degrabă decât una politică de partid. A repetat această poziție marți, într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, declarându-se „foarte tulburat” de rezultatele alegerilor din weekend. „Democrația, libertatea, deschiderea pentru oamenii din alte țări. Acestea sunt valori centrale”, a declarat Nagel.
Preșdintele Bundesbank are o mulțime de aliați. În special în cercurile de afaceri. Numele sale de top, în frunte cu Deutsche Bank, Siemens și BASF, au sprijinit o campanie națională intitulată „Susținem valorile” înainte de alegerile pentru Parlamentul European din acest an, alarmate de semnele că ascensiunea extremei drepte va speria atât lucrătorii, cât și investitorii.
Investitorii privesc cu un scepticism ce se întâmplă în Germania
Christian Sewing, directorul general al Deutsche Bank, a declarat la momentul respectiv că „investitorii privesc cu un scepticism din ce în ce mai mare ceea ce se întâmplă în Germania” și că trebuie să răspundă din ce în ce mai des la întrebări privind stabilitatea democrației germane.
Un studiu realizat anul trecut de Institutul de Cercetări Economice din Köln asupra întreprinderilor și asociațiilor patronale a sugerat că această amenințare va deveni din ce în ce mai serioasă cu timpul. În timp ce doar 28% dintre respondenți au declarat că un AfD puternic face mai dificilă recrutarea de lucrători străini calificați pe termen scurt. Această proporție a crescut la peste 60% atunci când întrebarea a fost aplicată pe termen lung.
„Trebuie să presupunem că lucrătorii cu un trecut de migranți vor fi descurajați de succesul electoral al AfD”, a declarat pentru POLITICO Clemens Fuest, președintele institutului de cercetare Ifo. Și, după cum politicienii știu prea bine, este deja destul de greu să găsești personal dispus.
HoReCa și azilele de bătrâni rămân fără angajați
„Deja astăzi, nu vă puteți imagina sectoarele restaurantelor și hotelurilor, căminele de bătrâni și spitalele fără lucrători străini”, a declarat pentru POLITICO Hannes Walter de la SPD, vicepreședinte al comisiei economice din Bundestag. Walter a subliniat că, la sfârșitul anului trecut, aproape unul din șase dintre cei care plătesc la sistemele de asigurări sociale din Germania erau cetățeni străini.
Colegul de comisie al lui Walter, Reinhard Houben, membru al Partidului Liber Democrat (pro-business), este de acord că „nu există nicio cale de a evita migrația reglementată” pentru a face față lipsei de forță de muncă calificată.
Potrivit analiștilor de la Scope Ratings, problema este deosebit de acută în regiunile estice ale Germaniei, unde AfD a înregistrat rezultate atât de bune la sfârșitul săptămânii. Aceștia estimează că, dacă se ia în considerare o imigrație mai lentă, populația în vârstă de muncă din Saxonia ar scădea cu aproximativ 0,5 % pe an până la sfârșitul acestui deceniu.
270.000 de lucrători calificați părăsesc Germania în fiecare an
În tot acest timp populația din Turingia ar scădea cu 1,1 % pe an, de aproape trei ori mai rapid decât media națională. AfD, la rândul său, susține că țara trebuie să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea vieții propriilor talente native. Purtătorul său de cuvânt economic, Leif-Erik Holm, a declarat pentru POLITICO că 270.000 de lucrători calificați părăsesc Germania în fiecare an.
Acesta este un aspect pe care majoritatea oponenților săi și Bundesbank îl recunosc. Doar că nu îl prezintă ca o alternativă la imigrație. „O imigrație ridicată nu creează automat creștere economică”, a declarat Holm. „Avem un număr record de imigranți de ani de zile, dar economia noastră este încă în scădere, iar deficitul de competențe în toate profesiile nu a fost redus”.
El a susținut că acest lucru se datorează faptului că „o mare parte a imigrației ajunge în sistemul social și nu pe piața muncii”. O parte din problema lui Nagel și a Bundesbank este că celelalte alternative, ușor de identificat, pentru reducerea deficitului de forță de muncă pur și simplu nu sunt câștigătoare de voturi.
„O creștere mai mare în Germania va veni numai dacă ne schimbăm și atitudinea față de muncă”
Prelungirea săptămânii de lucru este contrară unei aspirații de lungă durată a SPD, în special. Guvernele succesive au tergiversat creșterea vârstei de pensionare, care urmează să crească treptat până la 67 de ani până în 2031. În consecință, din ce în ce mai multe întreprinderi recunosc pur și simplu înfrângerea.
Chiar și campionul național al construcției de automobile, Volkswagen, a recunoscut implicit, la începutul acestei săptămâni, că nu poate rezolva problema satisfacerii clienților săi și a unei forțe de muncă germane care s-a obișnuit să pună o primă de raritate pe munca sa. În prezent, Volkswagen intenționează să închidă uzine germane pentru prima dată în istoria sa.
Sewing de la Deutsche Bank a subliniat acest lucru miercuri, în cadrul unei conferințe la Bruxelles, afirmând că: „O creștere mai mare în Germania va veni numai dacă ne schimbăm și atitudinea față de muncă. Dacă suntem pregătiți să lucrăm diferit, dar, în general, să muncim mai mult și mai mult”, potrivit Politico.
