Viitorul națiunii noastră stă într-un fir de ață. România se confruntă cu efectele puternice ale fenomenului de îmbătrânire a populației. Această tranziție demografică către o populație mai în vârstă poate avea consecințe importante. Iar acest lucru a putut fi observat în ultimul deceniu. Vârsta populației din România s-a schimbat semnificativ. Iar o cauză a acestei transformări poate fi lipsa unor politici pro-nataliste.
Rata natalității este într-o continuă scădere. În schimb, speranța de viață la nivelul țării crește semnificativ. La nivelul țării, proporția populației cu vârstă mai înaintată de 65 de ani a luat un ritm ascendent. Iar acest lucru a deschis drumul către noi provocări sociale și economice.
Îmbătrânirea populației din România
Situația critică la nivelul țării este susținută de date. Mai exact, potrivit datelor din recensământ, din 2011 până în 2021, România a pierdut în jur de un milion de locuitori. Tudorel Andrei, președintele INS, a explicat că îmbătrânirea populației a fost extrem de accentuată și vizibilă în ultimii 30 de ani. Lucru care a fost vizibil mai ales în cazul femeilor.
Expertul a precizat că România va coborî în următorii ani în clasamentul UE cu privire la numărul de locuitori. Astfel, urmând să ajungă de pe poziția a șasea pe locul al șapte-lea. În cazul țării noastre, problema scăderii populației pe termen lung este alarmantă. Mai exact, la fiecare 10 ani, România pierde în jur de un milion de locuitori.
Declin demografic
Potrivit datelor, la nivel european, experții cred că țara noastră va înregistra cel mai puternic declin demografic. Iar acest lucru va afecta cel mai mult populația activă. „Partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor care ies din zona asta de 15-64 de ani și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă” a explicat Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank .
Impactul economic al îmbătrânirii populației va fi destul de puternic. Sunt din ce în ce mai mulți pensionari, iar numărul de persoane active pe piața muncii scade. Așadar, se dezvoltă o presiune foarte mare la nivelul sistemelor de pensii și a serviciilor de sănătate. Potrivit statisticilor, țara noastră are 121,2 persoane vârstnice ( de peste 65 de ani), în raport cu 100 de persoane tinere (cei cu vârsta de sub 15 ani. Dar, aceste probleme sunt și în Europa. Grupul demografic al populației de peste 65 de ani este în continuă creștere.
Cauzele problemelor demografice
Îmbătrânirea populației a fost cauzată de mai mulți factori. Ce ar trebui luați în considerare pentru a implementa strategii eficiente. Datele Institutului Național de Statistică arată că populația României s-ar putea înjumătăți în următorii ani. În ceea ce privește numărul de locuitori, eram cu mult înaintea Olandei în urmă cu șapte ani. Anul trecut, avansul a scăzut de la 3 milioane la 1,5 milioane. Deoarece populația noastră este în scădere, iar cea a Olandei este în creștere.
Îmbătrânirea și declinul populației vor avea un impact asupra societății în ansamblu. De asemenea, va necesita schimbări structurale semnificative în domeniul fiscalității. Deoarece vor trebui plătite mai multe taxe de către cei care lucrează pentru a finanța numărul tot mai mare de pensii plătite. Tendințele demografice prognozate de Eurostat indică faptul că România va cădea cel puțin un loc pe plan european, Olanda depășindu-ne ca număr de locuitori. Iată cauzele principale ale problemelor demografice.
Scăderea natalității
De mulți ani, rata natalității în România este în scădere, sub nivelul de înlocuire necesar pentru a menține populația. Nașterile aproape s-au înjumătățit în ultimii 35 de ani. De la 60 de născuți la 1.000 de femei în vârsta fertilă, până la 35 de născuți raportat la același număr de femei. La acest fenomen au contribuit atât factori economici, cât și schimbarea tendințelor familiale ale tinerilor.
Speranța la viață, în creștere
Prelungirea speranței de viață poate fi atribuită progreselor în medicină. Dar și educației și unei mai bune alimentații. Ca urmare, va exista o populație îmbătrânită. Ce va pune mai multă presiune asupra serviciilor sociale și de sănătate. După o mică scădere în perioada Covid-19, speranța la viață a crescut atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În ultimele două decenii, putem vorbi de o creștere a speranței de viață cu aproape doi ani.
Migrația populației
Mulți tineri români au ales să plece peste hotare, în speranța unei vieți mai bune și a unor oportunități economice. Această problemă surprinde un dezechilibru. Adulții tineri care ar trebui să contribuie la creșterea și prosperitatea țării se stabilesc în alte națiuni.
Intențiile de emigrare sunt trasate de Banca Mondială, care a făcut un studiu ce include Capitala și alte 41 de orașe. Într-o comunitate de puțin peste 5.000 de persoane, 11% dintre locuitori spun că intenționează să emigreze. Iar 3 din 4 declară că s-ar muta oriunde peste hotare doar pentru a pleca.
Migrația generează îngrijorări cu privire la „exodul creierelor”. Forță de muncă calificată alege să emigreze în alte țări. Persoanele cu un nivel de educație ridicat migrează mai frecvent în alte națiuni. Aproape 40% din populația de migranți din România este formată din absolvenți de învățământ superior.
Consecințele îmbătrânirii populației
Îmbătrânirea populației va aduce o serie lungă de consecințe. Care vor afecta în principal piața muncii, asistența medicală, serviciile sociale, dar și identitatea națională.
Economia este afectată de îmbătrânirea populației în numeroase aspecte. Un număr mai mic de persoane din grupul de vârstă activă înseamnă mai puțini consumatori. Astfel, vor fi formate mai puține gospodării noi, iar baza de impozitare va fi mai mică. Sunt necesare noi strategii pentru a menține creșterea economică. Din cauza influenței semnificative pe care acest fenomen o are asupra PIB-ului și a productivității.
Servicii medicale
Pe măsură ce generația mai în vârstă are nevoie de asistență medicală mai specializată, va exista o creștere a cererii de servicii medicale. Vor fi necesare investiții și reforme majore pentru a gestiona această cerere. Având în vedere limitele sistemelor actuale de sănătate.
Nevoile tot mai mari ale unei populații în curs de îmbătrânire pot fi gestionate prin utilizarea inovațiilor tehnologice. În vederea furnizării de asistență medicală. Inițiative precum telemedicina, serviciile de îngrijire la domiciliu și programele de sănătate preventivă sunt câteva proiecte.
Tendințele familiei tradiționale
Odată cu îmbătrânirea populației, structurile și îndatoririle familiale tradiționale sunt reinterpretate. Noțiunea de sprijin intergenerațional, care este predominantă în societatea românească, ar putea întâmpina dificultăți. Deoarece schimbările demografice vor modifica regulile familiei tradiționale.
Forța de muncă calificată
Avem nevoie de o forță de muncă calificată. Acest deficit poate fi deja observat pe piața muncii din România. Este nevoie de strategii pentru a putea inversa emigrarea tinerilor profesioniști. Este esențial ca România să aibă o comunitate unită care să respecte și să accepte oameni de toate vârstele.
Programele sociale care încurajează legăturile între generații pot contribui la realizarea acestui obiectiv. Calitatea vieții persoanelor în vârstă poate fi mult îmbunătățită prin utilizarea tehnologiei. Astfel, va fi necesar ca persoanele în vârstă să beneficieze de tehnologie, de la aparate electrocasnice inteligente, până la amenajarea urbană modernă.
Educație și dezvoltare
Seniorii pot rămâne activi și implicați în economie, fiind încurajați să urmeze oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a forței de muncă. O forță de muncă care cuprinde mai multe generații poate fi sprijinită prin programe de reconversie profesională și lucru flexibil. Totuși, procentul tulburător de mare de tineri fără locuri de muncă, diplome sau formare profesională reprezintă un dezavantaj.
Pentru a putea face față consecințelor, oficialii trebuie să rezolve anumite probleme. Mai exact, numărul mare de tineri fără ocupație. Este vorba de categoria de vârstă 15-24 de ani. Aceste persoane nu sunt
