Infofinanciar > Info > Globalizarea nu a murit, dar se luptă să supraviețuiască. Principiile liberei circulații a afacerilor și invetițiilor pierd teren
Info

Globalizarea nu a murit, dar se luptă să supraviețuiască. Principiile liberei circulații a afacerilor și invetițiilor pierd teren

Globalizarea nu a murit, dar se luptă să supraviețuiască. Principiile liberei circulații a afacerilor și invetițiilor pierd teren
Sursă foto: evz

Criteriile geopolitice și de securitate națională tot mai frecvent invocate de guvernele statelor din întreaga lume limitează drastic libera circulație a afacerilor și investițiilor peste granițe. Pandemia de COVID-19, rivalitatea dintre Statele Unite și China, Brexit-ul, războiul din Ucraina, tensiunile transalantice generate de Inflation Reduction Act sunt exemple concrete, care afectează drastic principiile globalizării.

Dacă odinioară costurile de afacerierau principalul indicator care influența luarea deciziilore de investiții, în prezent companiile trebuie acum să ia în considerare factorii geopolitici și de securitate națională, care determină din ce în ce mai mult elaborarea politicilor guvernamentale.

Tinglong Dai, expert în globalizare la Johns Hopkins Carey Business School, este de părere că globalizarea, deși nu a murit, cel puțin se luptă să supraviețuiască.

„În următorii ani, am putea asista la apariția unei „cortine de fier a lanțului de aprovizionare”, în care țările occidentale mențin un nivel ridicat de comerț liber, investiții și circulație a persoanelor între ele, dar examinează atent legăturile cu China, Rusia și altele asemenea”, explică Tinglong Dai.

„Acest lucru înseamnă că liberul schimb de bunuri și servicii din categorii sensibile și strategice va fi sever restricționat – de exemplu, cipuri semiconductoare, baterii auto și produse de sănătate publică – și chiar și lanțurile de aprovizionare banale vor fi supuse unor reglementări și presiuni publice sporite”, a precizat expertul citat.

Forumul de la Davos, o dovadă concretă a declinului

Participarea relativ slabă la Forumul Economic Mondial din acest an, una dintre cele mai urmărite întâlniri anuale ale principalilor lideri din politică și afaceri, pare să simbolizeze ea însăși schimbarea de direcție.

Cancelarul german Olaf Scholz este singurul lider G7 prezent. În 2018, șase dintre cei șapte lideri ai economiilor avansate, inclusiv președintele de atunci al Statelor Unite, Donald Trump, au participat la reuniune.

Lideri-cheie din Sudul global, precum președintele chinez Xi Jinping și cel indian Narendra Modi, care au participat în 2017 și 2018, au fot, de asemenea, absenți. E adevărat însă, ambii s-au adresat adunării prin legătură video.

În discursul său adresat adunării președintele Xi Jinping, a descris globalizarea ca fiind „tendința vremurilor” și la fel de de neoprit ca și curgerea unui râu în mare. O abordare paradoxală oarecum în condițiile în care China pare că s-a întors spre interior, spre un naționalism și protecționism mai mare.

Cu toate acestea, vicepremierul chinez Liu He, prezent în persoană la Davos, a subliniat că investițiile străine sunt în continuare „binevenite” și că „ușa către China se va deschide și mai mult”.

Globalizarea evoluează

Prezentă și ea la Davos, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat planurile pentru o legislație UE privind industria ecologică care să rivalizeze cu Legea privind reducerea inflației din SUA. Inflation Reduction Act a iritat guvernele europene prin subvențiile generoase acordate pentru vehiculele electrice fabricate în America de Nord.

Pe Ocean, Apple încearcă să își diversifice producția în afara Chinei și se orientează în special către Vietnam și India, mai degrabă decât să relocheze cea mai mare parte a capacității de producție în SUA.

În acest caz, James Mittelman, expert în globalizare și dezvoltare la American University din Washington, consideăr că ar fi mai corect să spunem că globalizarea evoluează, nu se retrage.

„Dovezile concrete arată că efectele combinate ale pandemiei de coronavirus, ale Brexitului, ale perturbărilor lanțului de aprovizionare și ale războiului din Ucraina au adus bariere în calea fluxurilor transfrontaliere și ineficiențe, dar nu o retragere considerabilă din globalizare. (…) Pentru viitor, problema care ne lasă perplecși nu este globalizarea versus deglobalizare, ci ce fel de globalizare? Și cum să realizăm o ordine globalizată corectă din punct de vedere etic și înțeleaptă din punct de vedere politic?”, a declarat James Mittelman pentru Al Jazeera.