Info

Fraudă cât casa! Cumperi scump produse care, de fapt, sunt mult mai ieftine

alimente guvern sursa foto fanatik.ro
sursa foto fanatik.ro

Inspectorii sanitari au început o serie de verificări pentru a se asigura că produsele alimentare din magazine conțin ingredientele indicate pe etichete și nu unele de calitate inferioară. Aceste controale au ca scop protejarea consumatorilor și asigurarea respectării normelor în industria alimentară.

Anul trecut, o anchetă europeană a descoperit zeci de mii de tone de produse frauduloase, inclusiv în România. Producătorii au folosit ingrediente ieftine, dar au notat pe ambalaj că sunt de calitate și au cerut prețuri mai mari.

Cacao confecționată din grâu, pe rafturile din magazine

Autoritățile au declarat că au început să efectueze mai multe controale pentru a verifica dacă produsele alimentare conțin ingredientele declarate pe etichetă și nu unele de calitate inferioară. Inspectorii au găsit produse suspecte la vânzare, mai multe față de anii trecuți și le-au dus la analizat în laboratoare acreditate din țară. Procesul este însă extrem de costisitor, deoarece fiecare ingredient trebuie testat individual.

Directorul Institutului de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare, Nastasia Belc, a relatat o experiență de la lucru: „Am avut odată o situație în care am cumpărat cacao, noi, pentru stația pilot, și am văzut că nici nu mirosea, arăta ciudat, și am făcut noi analizele și am văzut că mai repede era grâu prăjit și măcinat decât cacao. Și la bulion poate fi o pastă de roșii bună, e cu 24% pastă. Poate să spună că e cu 24% și să nu fie. Iarăși, e o fraudă. Și să fie amidon modificat sau alte substanțe. Au fost fraude la sucuri, care chipurile sunt naturale.”

Experții afirmă că aceste alimente nu sunt dăunătoare, dar nu conțin ingredientele pentru care se plătește un preț mai mare. Printre produsele care pot fi în această situație se numără uleiul de măsline, peștele, produsele cu certificare organică, ceaiul, cafeaua, condimentele și vinurile.

Frauda alimentară este întotdeauna cu rea intenție

Un producător poate comite fraudă prin diverse metode, cum ar fi adăugarea de ingrediente care nu sunt menționate pe etichetă sau înlocuirea unor ingrediente cu altele mai ieftine. De exemplu, înlocuirea grăsimii animale cu grăsime vegetală sau înlocuirea untului cu margarină.

Un specialist în siguranța alimentară, Gabriela Gîrboan, a explicat că „Frauda alimentară înseamnă întotdeauna intenție, intenția de a înșela pentru a avea câștiguri financiare mai mari. Nu întotdeauna înseamnă o afectare a produsului alimentar din punct de vedere a siguranței alimentare. Nu afectează sănătatea, dar ne scoate bani din buzunar. Plătesc mai mult pentru un produs care nu este cel declarat pe etichetă.”

România, vizată de o anchetă Europol

În plus, anul trecut România a fost vizată de o anchetă derulată de Europol în 26 de țări din Uniunea Europeană. Aceasta a dus la depistarea a 27.000 de tone de alimente contrafăcute în total.

Datorită amplificării acestui fenomen cunoscut sub numele de „fraudă alimentară”, Comisia Europeană a impus amenzi severe producătorilor care comercializează alimente contrafăcute. În România, amenzile pot ajunge la valoarea de 40.000 de lei.

Alin Mâtuță, un europarlamentar în Comisia de Agricultură, a declarat că „România a fost una din țările în care au circulat alimentele acestea. Sunt foarte diverse. Pot să meargă de la miere contrafăcută, aici vorbim mai ales de adăugarea de zahăr. Poate să meargă până la partea de ulei, uleiul de măsline în mod special, carne.”, citează ProTv.