Infofinanciar > Lumea la zi > Fost general NATO: „Până la sfârşitul anului vom avea un armistiţiu”. Vara poate aduce pacea între Rusia și Ucraina
Lumea la zi

Fost general NATO: „Până la sfârşitul anului vom avea un armistiţiu”. Vara poate aduce pacea între Rusia și Ucraina

Armata rusă, Sursă foto: Getty Images
Sursă foto: Getty Images

Fostul general al armatei germane și al NATO Hans-Lothar Domröse prezice că o încetare a focului în conflictul dintre Rusia și Ucraina va avea loc în prima jumătate a anului 2023, potrivit Agerpres care citează DPA. El a prezis, de asemenea, discuții prelungite și l-a menționat pe Recep Tayyip Erdogan ca potențial mediator.

„Mă aştept să se întâmple la vară, când ambele părţi vor spune că războiul nu duce nicăieri”, a susținut Hans-Lothar Domröse pentru Funke. Acesta crede că probabil, impasul va apărea în perioada dintre lunile februarie şi mai.

Vara poate să vină cu un armistițiu

„Acela va fi momentul pentru negocierea unui armistiţiu”, a mai  spus Domrose. Dar a subliniat că o încetare a focului nu înseamnă pace. „Armistiţiu înseamnă că nu se mai trage. Negocierile vor dura probabil mult timp şi este nevoie de un mediator”, a mai spus fostul general NATO. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul indian Narendra Modi au fost menționați de generalul în retragere ca potențiali candidați pentru a conduce negocierile.

Domröse  mai spune că singura soluție este găsirea unei căi de mijloc, care să fie agreată de ambele părți „Deşi lui Putin i-ar plăcea să aibă toată Ucraina, iar lui Zelenski i-ar plăcea să elibereze toată Ucraina din nou”.

Rusia și Ucraina trebuie să ajungă la un compromis

Domrose a declarat că președintele ucrainean ar putea fi de acord cu o fază de tranziție în loc să insiste asupra reunificării rapide a unor regiuni precum Crimeea în Ucraina. Andras Racz, specialist în securitate din cadrul Consiliului German pentru Relații Externe, a declarat că discuțiile dintre Rusia și Ucraina ar putea avea loc în vară.

„Sunt destul de sigur că până la sfârşitul anului vom avea un soi de armistiţiu, în urma căruia sperăm să nu mai existe deloc lupte, sau măcar mai puţine lupte”, a declarat Racz pentru Funke, citat de Digi24.

El a afirmat că este improbabil ca Rusia să dorească să se implice într-un conflict prelungit înainte sau în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Prin urmare, el anticipează că Rusia va încerca să detensioneze conflictul în 2023. „Asta s-ar putea întâmpla şi din cauza faptului că problemele cu aprovizionarea ale armatei ruse probabil se vor intensifica în vară”, a notat Racz.

Situația a fost comentată și de Președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister, care a menționat că „Dacă şi când condiţiile pentru negocierea unui armistiţiu sunt întrunite, ţine numai de guvernul ucrainean să decidă”, a declarat McAllister pentru grupul Funke, potrivit sursei citate.

Frontul este blocat

Conflictul dintre Rusia și Ucraina își începe al doilea an calendaristic într-un moment critic. Au trecut șase săptămâni de la eliberarea orașului Kherson și nu s-au înregistrat prea multe mișcări pe linia frontului. Nu a existat nicio dovadă a unei contraofensive proaspete, în toată regula, din partea ucrainenilor, care nu a fost ajutată de vreme, care a fost peste zero grade, lăsând terenul noroios, nepotrivit pentru manevrele tactice, scrie The Guardian. 

Potrivit șefului serviciilor de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, „situația este pur și simplu blocată”, ceea ce, dacă este adevărat, nu este benefic pentru Kiev, care încearcă cu disperare să mențină ritmul în perioada premergătoare primăverii. Dar a fost evident că liderii politici ai ambelor națiuni au vrut să încerce să iasă din impas cu obiective noi pentru anul viitor.

Orice ar susține Putin, există o mulțime de semne că Rusia nu are forță de luptă ofensivă, unul dintre acestea fiind dezvoltarea lentă sau inexistentă în Bakhmut. Într-un interviu acordat unui post de televiziune ucrainean, care a fost evidențiat de Institutul pentru Studiul Războiului, Budanov a declarat că Rusia și-a redus bombardamentele zilnice de la 60.000 la „19.000-20.000”, ceea ce explică de ce Rusia a fost atât de dornică să obțină arme din Iran și Coreea de Nord.

Eforturile occidentale de aprovizionare se concentrează pe apărarea aeriană a Ucrainei, care pare să se întărească, în special împotriva vitezei de zbor mai mici a dronelor Shahed. Doar un singur automobil a fost avariat în cursul nopții la Kiev, potrivit declarației de duminică a forțelor aeriene, care a precizat că a doborât toate cele 32 de drone trase de la miezul nopții.