Firmele cu capital românesc pierd teren în fața celor străine. Fenomenul prinde viteză

Capitalul privat românesc înregistrează un fenomen de eroziune în fața celui străin, tot mai vizibil. Diferența crește constant, deși numărul companiilor cu capital autohton care raportează cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro s-a majorat cu peste 50% în 2023.

Numărul companiilor private cu capital românesc și cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro a înregistrat în 2023 o creștere de aproape 55%. Un salt substanțial, dar explicabil având în vedere că numerele sunt încă mici. Creșterea a fost de la 77, în 2022, la 119 anul trecut.

Totodată, s-a înregistrat o majorare consistentă (49%) și a eșalonului companiilor care au cifră de afaceri între 50 și 100 de milioane euro. De data aceasta valorile sunt mai mari: 223 firme în 2023, față de 150 anul precedent, conform datelor CCIR.

În 2023 însă numărul de SRL-uri înmatriculate a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 13 ani, conform unei statistici realizate de Cofface. Este adevărat că evoluția descendentă survine după un an record. În 2022 s-a depășit pragul de 150.000 de firme şi PFA-uri nou create. Un rezultat similar a mai fost consemnat în 2008, când totalul firmelor nou înființate a atins 144.000.

Companiile mari nu cumulează și cel mai mare profit

Revenind însă la evoluția companiilor mari din România, potrivit ediției de anul trecut a Topului Național al Firmelor realizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), numărul companiilor incluse în primele 10 poziţii a crescut cu aproximativ 2,3%, ajungând la peste 13.000.

Traiectoria din ultimii ani este însă sinusoidală, ritmul diferind, de la an la an. Astfel, în 2019, creșterea a fost de doar 1%. În 2020 – anul de debut al pandemiei – de 0,85%.

În anul următor, s-a înregistrat prima scădere din ultimii 5 ani. De la 12.700 companii, cât se consemnase în 2020, s-a ajuns la 12.393. Evoluția a revenit pe plus în 2022, cu o creștere temperată, de aproximativ 2,8%, un plus de 40 de firme față de 2020. Anul trecut, a mai săltat puțin, depășind pragul de 13.000 (+2,3%).

Sporirea numărului de companii cu cifre de afaceri mari nu se traduce automat și într-un profit mai mare. În 2021, 52% din cifra de afaceri totală din România – a cărei valoare era estimată la aproximativ 410 miliarde de euro – a fost realizată de primele 2.000 de firme cu afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dar acestea produceau numai 34% din profit.

Restul (de 66%) era realizat de cele 750.000 de microîntreprinderi, 47.000 de firme mici şi aproximativ 8.000 de firme mijlocii. Dar anul trecut „sporul” anual de IMM-uri s-a diminuat și a crescut numărul de insolvențe.

Sectoarele cu rentabilitate crescută

Raportat la cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri în topul CCIR, creșterea procentuală este mai substanțială.

Conform sursei citate, în 2019, valoarea însumată a cifrei de afaceri a fost de peste 178,5 miliarde de euro. Ceea ce a corespuns unei creșteri procentuale de aproape 8,2%. Un an mai târziu, evoluția s-a mai temperat. Dar s-a menținut pe plus, cu 6%, mai adăugându-se 11 miliarde de euro.

În 2021, tendința de regres vizibilă în numărul firmelor mari s-a manifestat și în acest domeniu. Valoarea totală a cifrei de afaceri a companiilor din topul CCIR a scăzut de la 189,3 miliarde euro la 178,2 miliarde. 2022 a marcat însă un reviriment puternic, de peste 19%, ajungând la peste 212 miliarde euro. Anul trecut s-a înregistrat cea mai mare creștere procentuală, de 31,6%. Cifra de afaceri cumulată a fost de aproape 280 miliarde de euro.

Raportat la evoluția profitului total realizat de companiile din top 10, acesta a crescut cu 7% în 2019. Și cu peste 5% un an mai târziu. În 2021, a scăzut, de la 15,8 miliarde de euro, la 15,08 miliarde. Dar a revenit pe plus, cu un salt de aproape 30%, ajungând la 19,56 miliarde de euro în anul următor. Iar în 2023 a însumat aproximativ 27 miliarde de euro.

Conform sursei citate, anul trecut pe primele locuri în ierarhia celor mai profitabile sectoare sunt industria (35%), serviciile (28%) și comerțul (aproape 21%). La mare distanță se situează agricultura, silvicultura şi pescuitul (circa 5%) și construcţiile (4.6%). Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ierarhia se inversează, comerțul deține supremația cu (45%), urmat de industrie (35,6%) și servicii (11%).

Minusurile companiilor autohtone

Cu toate acestea, în 2023 nu toate semnalele au fost bune. Potrivit companiei de analiză Sierra Quadrant, în prima jumătate a anului s-au înregistrat peste 64.000 de firme în dificultate economică. Acestea se aflau în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate. Este o valoare record pentru ultimii patru ani, potrivit sursei citate.

Informația este confirmată de Datele Registrului Comerțului. Acestea arată că în primele șase luni 7.938 de firme și-au suspendat activitatea. Ceea ce prezintă cu 10% mai mult decât în 2022 și cu 31% mai mult decât în 2021.

Aceste evoluții sunt, pe de o parte, un rezultat direct al inflației care se menține la un nivel crescut. Dar și al climatului de incertitudine fiscală, care s-a amplificat ca urmare a măsurilor anunțate de Guvernul Ciolacu.

Polarizarea veniturilor în rândul companiilor mari și doar în anumite domenii de activitate este de asemenea un factor perturbator. Conform datelor Cofface, 75% din creșterea cifrei de afaceri a economiei românești este generată în ultimii 5 ani de doar opt sectoare de activitate.

Potrivit sursei citate, concentrarea veniturilor companiilor mari în câteva sectoare face ca dinamica profitului micilor afaceri să atingă marje superioare. Dar acestea au dezavantajul că încasează de aproape trei ori mai lent facturile. Așteptarea durează peste 220 zile în cazul companiilor cu cifre de afaceri de sub 100.000 de euro. Este semnificativ mai mult decât media raportată la nivel național, de 86 zile.

O problemă cronică

Toate aceste elemente afectează nivelul de reziliență al companiilor locale, care au un nivel de capitalizare scăzut. Potrivit Direcţiei de stabilitate financiară a BNR, în 2022 peste 30% din firmele active din România înregistrau capitaluri negative. Conform BNR, numărul lor se menține relativ constant, indiferent de fazele ciclului economic. Deși procentul este relativ mic, firmele cu probleme generează 65-70% din arieratele din economie. Diagnosticul oficialilor BNR: deficitul de capitalizare al companiilor românești este cronic.

Acest lucru se datorează, în principal, faptului că, în marea majoritate a cazurilor, pierderile financiare sunt acoperite de acționari prin tradiționala soluție a aducerii de „bani de acasă”.

Statisticile băncii naționale arată că metodele de finanțare cele mai utilizate de către firmele românești sunt:

– reinvestirea profitului.

– majorările de capital.

– vânzarea de active din patrimoniu.

– creditele de la acționari.

Abia după ce epuizează aceste resurse, acționarii sau proprietarii companiilor locale iau în calcul apelarea la un credit bancar. De care, ulterior, încearcă să scape cât de repede pot.

Ca urmare, doar 8% din pasivul companiilor este reprezentat de creditele bancare. Amânarea la plată a facturilor și apelarea la capitalurile proprii sunt principalele surse de finanțare utilizate. În acest context, BNR cataloghează metodele de finanțare folosite de companiile românești drept „foarte rudimentare”.

Capital românesc vs capital străin

Situația este oarecum similară și la companiile cu capital străin din România. Acestea nu apelează la linii de creditare din țară, ci din exterior. Pe de altă parte, nivelul lor de de capitalizare este superior firmelor autohtone. Ceea ce le face mai reziliente la provocările menționate anterior.

Acest lucru este vizibil în evoluția ponderii companiilor cu capitalul străin în raport cu cele cu capital privat românesc. Fenomenul de eroziune este unul lent, dar tot mai vizibil.

De exemplu, în 2014, companiile cu capital privat românesc aveau o pondere de 47% în economie. Trei ani mai târziu, aceasta scăzuse la 45%. De partea cealaltă, firmele străine și-au majorat cota de piață, de la 49% la 51%, conform unei analize realizate de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Majorarea decalajului dintre capitalul privat românesc și cel străin se adâncește constant. În intervalul 2014-2017, diferența a crescut la șase puncte procentuale (51% față de 45%). Ceea ce corespunde unei rate de creștere anuale de 1,5%.

Dacă ritmul aceasta s-a menținut și în următorii șase ani, ar însemna că, în 2023, diferența ar fi de 12%. Adică firmele românești ar avea o pondere de 42%, în timp ce companiile străine – de 54%.

Afaceri mai mari pentru străini

Fenomenul este susținut de mai mulți factori. Cum ar fi creșterea mai rapidă a cifrei de afaceri. În 2017, cifra de afaceri cumulată a firmelor cu capital privat românesc a înregistrat o creștere de 7%. A celor cu capital străin – de 14%.

În intervalul menționat (2014-2017), diferența a fost și mai mare, 20% creștere cumulată pentru „români” față de 30% pentru „străini”. Și asta în condițiile în care, în perioada respectivă, numărul companiilor autohtone a crescut cu peste 50.000, în timp ce cel al firmelor străine a regresat cu aproximativ 1.700. („Scorul” final în 2017 a fost de 476.882 la 36.554.)

Revenind la exemple: în urmă cu șase ani firmele cu capital privat românesc aveau în medie o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de lei și cinci salariați. Cele străine – 17 milioane de lei, adică de 68 de ori mai mult! Și 31 de salariați, respectiv de peste șase ori mai mulți.

Românii sunt mai profitabili, dar mai puțini productivi

Și totuși, statisticile demonstrează că firmele autohtone au o profitabilitate net superioară. Dublă sau chiar triplă, în raport cu companiile străine. Dar o productivitate la jumătate.

Per total, în 2017, nivelul real al profitabilității tuturor companiilor cu capital privat românesc a crescut la 5,3%, față de 4,5% cât se înregistra în anul anterior. Saltul consistent – chiar dacă este de sub 1%, creșterea este substanțială având în vedere că în 2016, profitul net consolidat a fost de 55 de miliarde de lei – a fost favorizat de mai mulți factori. Cum ar fi accelerarea creșterii economice. Dar mai ales reducerea impozitului pe dividente, de la 16% la 5% (de peste trei ori). Fapt care a încurajat companiile să declare o rată de profitabilitate mai mare. Adică să plătească un impozit mai mare pe profit.

În acest context, noile măsuri prevăzute de guvern – cum ar fi, de exemplu, cele de triplare a impozitului pentru IMM-urile a căror cifră de afaceri depășește 60.000 de euro – probabil că vor crește și mai mult decalajul dintre firmele cu capital privat românesc și cele străine.