Invitatul podcastului EVZ Play, găzduit de Ionuț Cristache, Doru Bușcu a încercat să identifice principalii vinovați ai eșecului înregistrat de România în ceea ce privește aderarea țării noastre în spațiul de liber acces european. Pe plan local, cei doi jurnaliști au trecut repede în revistă activitatea edilului Capitalei, a președintelui Iohannis sau a demnitarului european, Rareș Bogdan.
În ceea ce privește pașii pe care trebuie să-i facă România, după refuzul Austriei de a ne primi în spațiu Schengen, Bușcu este de părere că „Noi trebuie să boicotăm. Autoritățile oficiale ar trebui să boicoteze Austria. Lumea se joacă cu multe mituri de tipul ăsta de la naționalizarea Petrom, e o retorică de care profită naționaliștii AUR, a renăscut acum cu Austria”.
Retorica naționalistă revine
În tot acest context negativ, editorialistul de la Cațavencii a identificat și un aspect pozitiv, Bușcu este de părere că România a procedat corect atunci când a solicitat votul în cadrul consiliului JAI, prin urmare, în ciuda faptului că a fost victima unei nedreptăți, România știe clar pozițiile membrilor din JAI.
„ În același timp, retorica s-a inflaționat faptele stau așa, României i s-a făcut o nedreptate, prin prestația liderilor politici România este o țară de evitat, de batjocorit, de muls. Este o nedreptate ce s-a intamplat la JAI, este bine că s-a forțat votul, pentru a se vedea poziționările și ce vedem de fapt, eu nu cred că Austria a refuzat România ar fi prea simplu pentru că logica sfidează acest lucru, Austria a fost un instrument, nici Karl Nehammer nu va câștigă alegerile ca urmare a acestui blocaj.
Austria poate să fie doar mâna prin care României i s-a dat un dos de palmă, de aia nivelul de jos a clasei politice este arătat imediat după refuz, politicienii au început să dea vina pe oricine. N-au spus, vom discuta cu ambasade, cu servicii secrete, cu experți în politică ca să înțelegem ce s-a intamplat”.
Eșecul aderării României, prilej de modificare a percepției
În același timp, Bușcu consideră că eșecul aderării României în Schengen reprezintă cel mai prielnic moment pentru modificarea perceptiilor societății, un moment numai bun pentru promovarea meritocrației „Este un moment care poate schimba percepții. E un moment de conștiință cetățenească, se poate înființa o mișcare, un astfel de curent ar putea pune în discuție următorul lucru: oare nu găsim și oameni inteligenți care să ne reprezinte?
Eu cred că o astfel de dezbatere poate să crească ca un bolovan de zăpada. Așa cum un război poate să renască poporul ucrainean prin care să nu mai accepte oligarhii, un șoc la o scară mai mică poate crea gânduri duble”.
În accepțiunea lui Bușcu, cel mai potrivit personaj pentru inițierea unui proiect de o asemenea anvergură este Academia Română „Trebuie sa ducem furia în zona construcției unei noi meritocrații și este nevoie de autoritate, de instituții acreditate moral. Ar fi frumos ca Academia Română să deschidă aceste discuții, dacă un conciliu, o grupare universitară de largă reprezentare ar construi un mare proiect, societatea s-ar uita cu mare interes”.
