Datele publicate de Eurostat indică o creștere de 25% a producției agricole din România în anul 2021, comparativ cu anul 2020. Chiar dacă datele arată bine pe hârtie, în realitate, agricultura românească înregistrase deja în 2020, față de 2019, o scădere a producției de 11,3%. Anul 2022 în statisticile următoare ar putea fi mult mai slab, având în vedere seceta cu care țara noastră s-a confruntat.
În 2021, producția agricolă din UE a fost evaluată la 449,5 miliarde de euro în prețuri de bază, ceea ce reprezintă o creștere de 8% față de 2020. Această schimbare a provenit dintr-o creștere a prețului pentru bunurile și serviciile agricole în ansamblu (o estimare de +7,5%), volumul producției rămânând puțin schimbat față de 2020 (o estimare de +0,8%).
Aceste informații provin din conturile economice pentru agricultură (CEA) pentru anul 2021, publicate sâmbătă de Eurostat. Eurostat va publica, de asemenea, primele estimări ale CEA pentru anul 2022 la 19 decembrie 2022.
România, pe locul șapte la producția agricolă în UE
Aproape trei sferturi din valoarea producției agricole a UE în 2021 a provenit din șapte state membre; acestea au fost Franța (82,4 miliarde de euro, echivalentul a 18% din totalul UE), Italia (61,2 miliarde de euro, sau 14%), Germania (59,2 miliarde de euro, sau 13%), Spania (57,1 miliarde de euro, sau 13%), Țările de Jos (30,6 miliarde de euro, sau 7%), Polonia (27,9 miliarde de euro, sau 6%) și România (21,1 miliarde de euro, sau 5%).
Majoritatea statelor membre ale UE au înregistrat o creștere a valorii producției agricole în 2021, comparativ cu 2020. Cele mai puternice rate de creștere au fost înregistrate în Bulgaria (+37%), România (+25%) și Cehia (+16%). În schimb, valorile producției agricole în Finlanda, Malta și Cipru au rămas în linii mari neschimbate în 2021 față de nivelurile lor respective din 2020 și au scăzut în Danemarca (-2%) și Slovenia (-4%).
În rândul altor state membre-cheie, valoarea producției agricole a crescut cu 10% în Spania, cu 8% în Franța și în Țările de Jos, cu 6% în Italia și în Polonia și cu 3% în Germania.
Puțin mai mult de jumătate (55%) din valoarea producției agricole a UE în 2021 provine din culturi (248,7 miliarde EUR, +13% față de 2020). Puțin mai mult de o treime (36%) a provenit de la animale și produse de origine animală (163,1 mld. euro, + 3% față de 2020). Restul provine din servicii agricole și activități secundare.
Costurile inputurilor agricole din UE care nu sunt legate de investiții (consum intermediar) au fost cu 10% mai mari în 2021 decât în 2020.
Irigațiile, principalul motiv pentru fluctuațiile de producție din România
În 2020 România a înregistrat cea mai mare scădere a productivității agricole din UE din cauza secetei, scenariu care se va repeta și în 2022, conform prognozelor specialiștilor din domeniu.
În 2020, conturile economice pentru agricultură arată că producția agricolă totală în UE s-a situat la 414,1 miliarde de euro în prețuri de bază, în scădere cu 1,1% față de 2019. Cu 76,3 miliarde de euro (sau aproximativ 18,4% din totalul UE) în 2020, Franța a avut cea mai mare producție agricolă totală dintre statele membre, urmată de Germania (57,6 miliarde de euro, sau 13,9%), Italia (56,9 miliarde de euro, sau, de asemenea, 13,7%), Spania (52,3 miliarde de euro, sau 12,6%), Țările de Jos (28,2 miliarde de euro, sau 6,8%) și Polonia (26,4 miliarde de euro, sau 6,4%).
În 2020, 11 din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat o scădere a valorii producției agricole. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în România (-11,3%), Malta și Bulgaria (ambele -4,5%), Finlanda (-3,9%), Ungaria și Țările de Jos (ambele -3,1%). În schimb, cele mai mari creșteri, în termeni relativi, au fost înregistrate în Lituania (+8,6%), Irlanda (+4,6%), Slovacia (+3,8%), Letonia (+3,1%) și Cipru (+2,8%).
