Impunerea de taxe pe profiturile excepționale ale băncilor a devenit o practică adoptată în nouă țări europene. Această măsură a fost implementată pentru a aduce un echilibru în sistemul financiar și pentru a sprijini diverse aspecte ale economiei.
Aceste taxe vizează în mod special profiturile semnificative obținute de bănci, în special cele generate de dobânzile mari percepute clienților. Scopul principal al acestor taxe este de a contribui la finanțarea unor inițiative importante pentru societate, precum sprijinirea deținătorilor de ipoteci sau investiții în proiecte de interes public.
Măsuri pentru distribuția echitabilă a profiturilor în sectorul bancar
Printre țările europene care au implementat astfel de taxe se numără și Italia, care se alătură altor state ce au decis să impună astfel de măsuri pentru a reglementa sectorul bancar și pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a beneficiilor financiare. Aceste taxe reprezintă o abordare prin care guvernele încearcă să răspundă la situații specifice din economie și să aducă o contribuție la buna funcționare a sistemului financiar în beneficiul întregii societăți.
În luna noiembrie, Camera Inferioară a Parlamentului Ceh a dat undă verde unei măsuri de amploare – o taxă excepțională de 60% care va fi impusă asupra companiilor energetice și instituțiilor bancare. Scopul acestei inițiative este de a aduna aproximativ 3,4 miliarde de dolari în cursul acestui an din profiturile considerate a fi excesive. Această sumă va fi direcționată către acordarea de ajutoare pentru persoanele și companiile care au fost afectate de creșterea semnificativă a prețurilor la electricitate și gaze. Această măsură are ca obiectiv să aducă un echilibru în economie și să furnizeze sprijinul necesar celor afectați de impactul financiar al creșterii prețurilor la energie.
În luna martie, Președintele Emmanuel Macron a subliniat că companiile cu peste 5.000 de angajați ar trebui să distribuie o parte mai mare din profiturile lor ,,excepțional de mari” către angajați, în loc să investească în răscumpărarea acțiunilor proprii. Cu toate acestea, atât el cât și ministrul de Finanțe Bruno Le Maire au respins posibilitatea impunerii unei taxe excepționale. Această decizie a fost motivată în mare parte de faptul că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătă, care limitează ritmul de creștere trimestrială a ratelor de împrumut.
Franța deține, de asemenea, o schemă populară de economii reglementată, care reprezintă aproape 20% din totalul depozitelor bancare. Această schemă are o rentabilitate legată de inflație și se ajustează mai rapid decât ratele de împrumut. Aceste măsuri reflectă preocupările și politica Franței în ceea ce privește modul în care companiile și băncile își gestionează profiturile și interacțiunea cu economia și cetățenii.
Pentru câteva dintre cele mai mari bănci din Germania, veniturile nete provenite din dobânzi au crescut cu procente cuprinse între 50% și 70% de la nivelurile minime înregistrate în perioada pandemiei. Cu toate acestea, o taxă excepțională nu a fost discutată de către ministrul de finanțe pro-business Christian Lindner.
Ministerul de Finanțe al Germaniei a ales să nu ofere comentarii cu privire la decizia Italiei din luna august de a impune o astfel de taxă, însă a subliniat că, potrivit unui acord guvernamental de coaliție din Germania, majorările de taxe sunt excluse. Aceasta reprezintă poziția oficială a guvernului german în ceea ce privește adoptarea unei măsuri similare.
Ungaria permite reduceri de taxe băncilor, Italia introduce taxă pe profituri bancare
Într-un decret publicat în luna iunie, Guvernul Ungariei a decis să modifice taxele excepționale aplicate în sectoarele cheie ale economiei. Această modificare prevede că băncile pot beneficia de o reducere de până la 50% a plăților de taxe excepționale începând din 2024, cu condiția ca acestea să își mărească achizițiile de obligațiuni guvernamentale ungare.
Pe lângă aceasta, Guvernul a impus și o nouă ,,taxă socială” în valoare de 13% asupra unor tipuri de investiții, inclusiv note de investiții și dobânzi obținute din depozite bancare. Aceste măsuri reprezintă ajustări importante în cadrul politicii fiscale și financiare a Ungariei, având impact asupra sectoarelor financiare și de investiții.
În data de 8 august, Italia a adoptat o decizie privind impunerea unei taxe unice de 40% asupra profiturilor realizate de bănci din dobânzi mai mari și urmează să utilizeze veniturile obținute în sprijinul deținătorilor de credite ipotecare. Potrivit surselor, se estimează că încasările din această taxă vor fi sub 3 miliarde de euro (echivalentul a 3,3 miliarde de dolari).
Ministerul italian al Economiei a emis ulterior o clarificare, stabilind că această taxă nu poate depăși 0,1% din activele totale ale instituțiilor financiare. În plus, conform unui raport din 18 august, Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește să trimită o scrisoare către Italia, exprimând obiecții referitoare la această taxă și criticând autoritățile de la Roma pentru faptul că nu au informat în prealabil nici Banca Italiei, nici BCE, așa cum era așteptat conform regulilor Uniunii Europene.
Taxe excepționale în Europa pentru industria bancară
În luna mai, Parlamentul Lituaniei a adoptat o taxă excepțională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru anii 2023 și 2024, în contextul unei creșteri rapide a ratelor dobânzilor stabilite de Banca Centrală Europeană. Această taxă reprezentând 60% din veniturile nete din dobânzi care depășesc media din ultimii patru ani cu 50% este estimată să genereze 410 milioane de euro (echivalentul a 451 milioane de dolari) pentru bugetul guvernului și va fi direcționată în scopul sprijinirii sectorului militar.
În Spania, guvernul a aprobat anul trecut o taxă excepțională pentru bănci, cu intenția de a colecta 3 miliarde de euro până în 2024. Această taxă impune o cotă de 4,8% asupra veniturilor nete din dobânzi și comisioanele nete care depășesc un prag de 800 de milioane de euro.
În Suedia, începând cu ianuarie anul trecut, guvernul suedez a implementat o ,,taxă de risc” pentru instituțiile financiare cu datorii legate de operațiunile din Suedia care depășesc 150 de miliarde de coroane suedeze (echivalentul a 14,1 miliarde de dolari). Această măsură a fost luată în vederea consolidării finanțelor publice și pentru a asigura resurse pentru eventualele costuri generate de o criză financiară. Taxa a fost inițial de 0,05% din pasive în 2022 și a crescut la 0,06% în 2023, iar guvernul suedez anticipează colectarea a 6 miliarde de coroane suedeze pe an din această măsură.
În ceea ce privește Marea Britanie, nu a fost impusă o taxă bancară excepțională. Cu toate acestea, din anul 2011, a fost implementată o taxă bancară ca răspuns la criza financiară. Această taxă se aplică activelor totale din bilanțul băncilor britanice, precum și activelor asociate operațiunilor desfășurate în Regatul Unit de către băncile străine, conform flux24.ro.
