Doi din cinci români vor face cancer. Autoritățile au analizat acest aspect și vor să impună noi măsuri pentru a-i face pe cetățeni să meargă la doctor cât mai repede pentru control.
Cei mai mulți dintre români ignoră vizitele medicale preventive. Aceștia ar putea fi sancționați, procedură întâlnită și în alte state. O măsură care se poate aplica este decontarea parțială a serviciilor medicale. La această variantă se gândesc Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Oficialii sunt de părere că acesta ar putea fi un posibil stimul pentru cetățeni să meargă la doctor. În alte state, cei care ignoră controalele preventive sunt puși să plătească pentru serviciile medicale, chiar dacă sunt asigurați.
În România, la momentul actual, doi din cinci români fac cancer. Depistarea precoce e salvatoare.
„Nivelul de decontare a serviciilor de sănătate ar putea să fie variabil, în funcţie de participarea sau nu la programele preventive. Nu cred că este o soluție rea, cred că este o soluție care ar putea să stimuleze prezentarea la medic, dar trebuie ca și medicii de familie să fie și ei parte a acestui efort.”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
În România, problema cancerului este una enormă. Rata de mortalitate este peste media europeană.
La momentul actual, în țară sunt prezente trei programe de screening pentru cancerul de col uterin, mamar și colorectal. Sunt foarte puțini cei care își fac investigații gratuite.
Cancerul poate fi prevenit
Un milion de femei ar putea să facă testul Babeș-Papanicolau. Numărul celor care se investighează este sub 150 de mii. Astfel, cancerul de col uterin ar fi descoperit la timp. Acesta este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer depistat în rândul femeilor. Reprezintă aproximativ 8% din totalul cazurilor și deceselor totale cauzate de cancer.
„Anumite tipuri de cancer pot fi prevenite prin vaccinare. Cancerul de col uterin și alte tipuri de cancer cauzate de infecția cu HPV sunt prevenibile. Avem la dispoziție tratamente inovative pentru pacienții cu cancer bronhopulmonar. Dacă am avea un program de screening pentru cancerul pulmonar, care să detecteze formele incipiente, practic un cost de 3.000 de euro, care acoperă tratamentul pe o lună pentru un astfel de pacient, pacienții respectivi ar fi vindecați. Există tratamente care, în ultimii 10 ani, au salvat viața pacienților cu melanom malign sau viața pacienților cu forme de cancer pulmonar care altădată ar fi fost incurabile.”, a declarat Mihaela Geoană, președintele Fundației Renașterea. Această organizație aduce în atenția publicului din România pentru prima dată o problemă cu implicații majore în viața femeilor: cancerul de sân.
Aproape 50% dintre români consideră că diagnosticul de cancer înseamnă decesul iminent. În Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului, specialiştii încearcă să le arate oamenilor că prevenția, depistarea precoce și accesul rapid la tratament adecvat salvează vieţi.
Costurile tratamentului reprezintă o povară enormă pentru cetățeni
Conform raportului IHE, costurile directe au crescut cu 98% din 1995 până în anul 2018, la nivel european. România alocă cea mai mică sumă pe cap de locuitor. Incidența cazurilor oncologice s-a dublat, iar mortalitatea a crescut cu peste 20%. Aceștia factori, dezvoltarea tehnologică și noile medicamente au dus la creșterea substanțială a economiei asociate acestei boli.
Conform documentului „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, costurile directe asociate domeniului oncologic au înregistrat o creștere de la 52 de miliarde de euro la 103 miliarde de euro.
În cazul costurile indirecte, s-a înregistrat o scădere de la 77 de miliarde la 70 de miliarde de euro.
Costurile pentru tratarea și prevenirea cancerului în România
În 2018, în România, costurile alocate în domeniul oncologic pe cap de locuitor abia au atins 70 de euro, fiind cea mai mică sumă la nivel european. În partea opusă se află Elveția, care a alocat o sumă de 14 ori mai mare decât în țara noastră, aproximativ 511 euro.
În ceea ce privește România, în 1995 valoarea costurilor directe per capita nici nu atingea 20 de euro, iar cea a costurilor indirecte era de aproximativ 50 de euro. 25 de ani mai târziu, valoarea costurilor indirecte nu a scăzut, însă cea a costurilor directe a crescut, reușind să atingă și ea pragul de 50 euro.
Costurile directe reprezintă componenta principală a poverii economice înregistrate în cazul cancerului Acestea însumează cea mai mare valoare. Majoritatea acestor costuri sunt acoperite de sistemul de sănătate. Totuși, acestea s-au mai modificat în timp, astfel încât componentele care alcătuiesc costurile directe și-au modificat ponderea.
Costurile indirecte reprezintă cea de-a doua componentă a poverii economice asociate cancerului. Acestea provin din pierderea productivității pacientului odată cu diagnosticarea bolii. Costurile indirecte asociate cancerului au scăzut pe perioada 1995-2018. Această scădere este generată de declinul ratei de mortalitate a pacienților tineri, capabili să lucreze, fapt care a redus pierderea productivității din motivul decesului prematur. Mai mult decât atât, în ciuda creșterii numărului de pacienți, lipsa productivității asociată cu morbiditatea a rămas stabilă.
Deși din 1995 și până în 2018 mortalitatea din cauza cancerului a crescut cu 20%, rata deceselor cauzate de această boală a scăzut în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.
La momentul actual, în România urmează să fie implementată Strategia Națională Împotriva Cancerului. Aceasta este aproape gata, conform ministrului Sănătății. Ea trebuie să fie aprobată în Parlament printr-o lege, ce are nevoie de norme de aplicare. Rafila a continuat spunând că în cinci ani ar putea fi pe deplin funcțională.
