Lumea la zi

Erdogan își urmărește scopul până la final! Acordul prin care Turcia cere Finlandei și Suediei să extrădeze „teroriștii”

Erdogan - sursa foto - playtech.ro
playtech.ro

Conform Alarabiya.com, Turcia a declarat miercuri că va solicita extrădarea a 33 de suspecți de „terorism” din Suedia și Finlanda, în cadrul unui acord care a deschis calea pentru ca Ankara să susțină candidaturile țărilor nordice la aderarea la NATO.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a renunțat la opoziția sa față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO, după discuții de fond înainte de summitul NATO de miercuri, în schimbul unor garanții de securitate scrise. Ankara a pus imediat la încercare noul acord, ministrul justiției anunțând că Turcia va solicita extrădarea presupușilor militanți kurzi și a membrilor unui grup pe care Erdogan îl consideră vinovat de tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016.

Lista neagră a Turciei

„Vom solicita extrădarea teroriștilor din țările relevante în cadrul noului acord”, a declarat ministrul justiției, Bekir Bozdag, citat de televiziunea NTV. Bozdag a declarat că Ankara va cere acum extrădarea a 12 suspecți din Finlanda și 21 din Suedia, care sunt fie membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, fie presupuși membri ai unui grup condus de predicatorul musulman Fethullah Gulen, stabilit în SUA.

PKK, care duce o insurecție împotriva statului turc din 1984, se află pe lista neagră a Turciei, a UE și a Statelor Unite. Gulen, un fost aliat al lui Erdogan, neagă acuzațiile de a fi pus la cale tentativa de lovitură de stat din 2016. În memorandumul tripartit semnat marți se precizează că Finlanda și Suedia se angajează să „abordeze cu promptitudine și în mod temeinic cererile de deportare sau extrădare a suspecților de terorism aflate în curs de soluționare de către Turcia„. Cele două țări au convenit, de asemenea, să ridice embargourile asupra livrărilor de arme către Turcia, impuse ca răspuns la incursiunea militară a Ankarei în Siria în 2019.

Biroul lui Erdogan a salutat acordul, spunând că Ankara a „obținut ceea ce și-a dorit”.

Istoria conflictului

Mii de sate din sud-estul şi estul Turciei, regiuni majoritar kurde, au fost distruse, iar sute de mii de oameni s-au refugiat în alte zone ale ţării sau peste graniţă. În anii 90, după valuri de atentate, PKK a renunţat la ideea unui stat kurd independent şi a cerut autonomie lărgită. În 1999, a primit însă o lovitură dură: liderul mişcării, Abdullah Ocalan, a fost arestat şi condamnat la moarte pentru trădare. Sentinţa a fost comutată apoi în închisoare pe viaţă.

Între 2009 şi 2011, la Oslo s-au purtat negocieri secrete la nivel înalt între liderii PKK şi guvernul turc. După mai multe eşecuri, în martie 2013, a fost anunţat un acord istoric. Din spatele gratiilor, Ocalan le cerea combatanţilor kurzi să depună armele.