Un peisaj economic descurajant va exacerba catastrofa umanitară provocată de două cutremure în Turcia, în timp ce primele estimări ale pagubelor indică o inflație în creștere și riscuri bugetare.
Deși este prea devreme pentru a evalua impactul exact al cutremurelor de luni asupra economiei de 819 miliarde de dolari a națiunii, o prăbușire a prețurilor acțiunilor și un salt al randamentelor obligațiunilor indică temeri legate de o lovitură substanțială asupra creșterii produsului intern brut, alături de o relaxare a politicii fiscale a țării.
Turcia a suspendat miercuri tranzacțiile pe principala sa bursă de acțiuni în urma unei scăderi de 16%. Autoritățile au cuplat politicile economice neortodoxe menite să limiteze inflația, reducând în același timp costurile de împrumut, cu măsuri de stimulare a monedei, care au protejat până acum lira.
„Costurile acestui dezastru lovesc economia turcă într-un moment în care sentimentul era deja fragil”, a declarat Nick Stadtmiller, șef de produs la Medley Global Advisors din New York. Acesta „crește riscul unei alte prăbușiri a pieței, având în vedere vulnerabilitățile preexistente ale monedei și ale contului extern”, a spus el.
Bilanțul victimelor din Turcia și din Siria vecină a depășit 11.600 de morți până miercuri seara, alte mii de persoane fiind blocate în clădirile avariate de cutremurele care au lovit cu două zile mai devreme. În timp ce accentul se pune imediat pe salvarea de vieți, necesitatea de a face planuri de reconstrucție înainte de alegerile care vor avea loc în luna mai este posibil să pună guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan sub o presiune și mai mare pentru a dezvălui planuri de cheltuieli îmbunătățite.
Ajutorul pe care îl oferă Erdogan victimelor cutremului
Semnele de schimbare a politicii economice și ceea ce probabil va fi o creștere masivă a cheltuielilor au fost deja evidente miercuri, când Erdogan a vizitat zonele afectate. El a declarat că o campanie fulger de reconstrucție în 10 provincii va fi finalizată în decurs de un an, a anunțat o donație de 10.000 de lire (531 de dolari) pentru fiecare familie afectată și a spus că supraviețuitorii care stau în corturi și în alte locuințe temporare ar putea fi transferați în hoteluri de pe coastă.
„Facem o primă estimare aproximativă potrivit căreia cheltuielile publice pentru cutremurele de luni ar putea fi echivalente cu 5,5% din PIB”, a scris economistul Selva Bahar Baziki, de la Bloomberg. „O probabilă schemă de creditare susținută de guvern ar putea duce la o cifră mai mare”, ceea ce ar duce la o depășire a țintelor bugetare.
Sarcina de a estima impactul exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii în economia Turciei. La prima vedere, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremure reprezintă, prin ele însele, o parte relativ mică din PIB.
Cu toate acestea, unele dintre ele formează, de asemenea, un coridor industrial și agricol care joacă un rol esențial în prosperitatea Istanbulului și a altor orașe mai mari. Oxford Economics a declarat că întreruperile pe termen scurt ale activității în cele 10 provincii vor rade singure 0,3% până la 0,4% din PIB.
„Un precedent relevant de dezastru natural recent ar putea fi inundațiile din Pakistan, care ar fi putut șterge 5%-10% din PIB și, evident, a avut un impact negativ asupra vulnerabilității contului extern”, a declarat Hasnain Malik, strateg la Tellimer în Dubai. „Impactul este probabil semnificativ mai mic în Turcia în termeni de PIB, dar exacerbează presiunea existentă asupra contului său extern și al monedei sale”.
Acest lucru ar putea duce la o criză de alimente și la creșterea inflației într-o țară în care indicele prețurilor de consum se situează puțin sub 60%, una dintre cele mai ridicate rate din lume. Tragedia umană ar putea înrăutăți situația, mai ales având în vedere sprijinul lui Erdogan pentru o politică monetară mai relaxată.
Efectul dezastrului asupra lirei tucești și asupra inflației
Impactul cutremurelor asupra lirei a fost atenuat, deoarece moneda rămâne într-o gamă strânsă, în timp ce autoritățile instalează măsuri de sprijin pentru a limita impactul politicii monetare pe care mulți investitori o consideră a fi prea relaxată.
„Lira nu este cel mai precis barometru al sentimentului pieței față de Turcia, având în vedere că rămâne susținută de intervenții din spate”, a declarat Piotr Matys, analist senior la In Touch Capital Markets. „Banca centrală se va afla probabil sub o presiune și mai puternică din partea administrației Erdogan pentru a reduce ratele pentru a finanța redresarea.”
Pentru investitorii în acțiuni, prăbușirea indicelui de referință Borsa Istanbul 100 elimină o acoperire cheie împotriva inflației. Cumpărătorii locali au parcat fonduri pe piața de acțiuni pentru a trece peste creșterea galopantă a prețurilor, care a depășit 85% pe an în octombrie. Un raliu de trei ani condus de această cerere disperată a luat sfârșit în 2023, trimițând indicatorul la cea mai slabă performanță din lume.
Turcia suspendă tranzacțiile pe piața bursieră
„Cutremurul amplifică tonul general de scădere al acțiunilor turcești”, a declarat Nenad Dinic, strateg de acțiuni la Bank Julius Baer. Perspectivele pe termen lung pentru acțiunile țării vor depinde de inflație, de „politicile neortodoxe” ale lui Erdogan și de alegerile din luna mai, a spus el.
„Va fi nevoie de câteva luni pentru a determina impactul economic, având în vedere pierderile directe și indirecte necunoscute din cauza cutremurului”, a declarat Simon Quijano-Evans, economist-șef la Gemcorp Capital Management. „Pe termen scurt, țara va trebui să vadă măsuri de urgență în materie de politică fiscală și monetară”, a declarat acesta, citat de Bloomberg.
