Inundațiile din această săptămână sunt cel mai recent dezastru climatic care a lovit Europa. Săptămâna aceasta, unele părți din regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au primit jumătate din media anuală de precipitații în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă, iar mii de hectare de terenuri agricole au fost scufundate. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 au fost confirmate ca fiind moarte.
Acesta este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula Ischia, în sudul țării, într-o alunecare de teren provocată de ploile torențiale. Alte 11 persoane au fost ucise în septembrie anul trecut de inundații fulgerătoare în regiunea centrală Marche. În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele cel puțin șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Criză climatică globală
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine cât de mult sau cât este de probabil ca inundațiile din această săptămână să fi fost cauzate de încălzirea globală generată de activitățile umane. Dar în Europa, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel se întâmplă și cu fenomenele meteorologice extreme. Ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au fost valuri de căldură fără precedent pe întreg continentul. „Schimbările climatice sunt aici și noi trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de o parte și de alta o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul creșterii temperaturilor. Până în prezent, prima linie a crizei climatice a fost în sudul lumii, ceea ce a dus la refrenul adesea repetat că cei mai puțin responsabili pentru criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.
În luna august a anului trecut, o stație meteorologică de lângă Siracusa, în sudul insulei Sicilia, a înregistrat o temperatură de 48,8°C, considerată a fi cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5C. În Italia, temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1C mai mari decât în perioada preindustrială.
Agricultorii, cei mai afectați de fenomenele naturale
Coldiretti, un grup național de agricultori, spune că numărul de fenomene meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și descărcări electrice, a fost de cinci ori mai mare decât cel înregistrat în urmă cu zece ani. Și, la fel ca în multe alte părți ale lumii care resimt deja impactul dereglării climei, agricultorii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a provocat o scădere de până la 45% a randamentului culturilor. Grupul de mediu WWF Italia a declarat că eliminarea pădurilor care absorb apa și a vegetației de pe malurile râurilor din Emilia-Romagna a amplificat dezastrul din această săptămână. Douăzeci și trei de râuri au ieșit din matcă. Experții spun că acesta este rezultatul anilor de construcții adesea nereglementate și al agriculturii la scară industrială.
În ciuda crescendoului de dezastre meteorologice extreme, factorii de decizie politică italieni abia acum încep să intervină. Ministerul Mediului a publicat primul Plan național de adaptare la schimbările climatice din țară în decembrie 2022, după aproape patru ani de întârziere. „Este din ce în ce mai urgentă o politică de adaptare la schimbările climatice care să meargă dincolo de modul de gestionare a situațiilor de urgență și să ia în considerare efectele planificării obișnuite”, a declarat WWF Italia într-un comunicat, conform The Guardian .
