Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, confirmă ratingul BBB- pentru România cu perspectivă negativă. Acest rating presupune cea mai mică notă din categoria „recomandat pentru investiții”.
Deficitul bugetar mare și deficitul de cont curent ridicat, comparativ cu a altor țări din UE, performanțele reduse în ceea ce privește consolidarea bugetară, poziția de debitor extern net ridicată și ridigitatea bugetului sunt elementele care păstrează perspectiva negativă a apreciat Fitch, conform Agerpres.
Totuși, apartenența la Uniunea Europeană, PIB-ul per capita, fluxurile de capital din UE dedicate investițiilor, dar și indicatorii privind guvernanța și dezvoltarea umană păstrează țara noastră în categoria „recomandat pentru investiții”.
Perspectiva negativă reflectă mai multe riscuri de evoluție negativă. Acestea pot veni fie din cauza războiului din Ucraina și a crizei energetice care a invadat toată Europa, dar și din obiective politice concurente, ceea ce duce la dezechilibre macroeconomice persistente, precum și datorită faptului că țara noastră păstrează o incertitudine în ceea ce privește implementarea de politici care să combată dezechilibre fiscale.
Reformele PNRR, vitale pentru scăderea deficitului bugetar
Agenția apreciază că România a reușit o performanță bună în ceea ce privește veniturile și a ținut în frâu cheltuielile printr-o majorare moderată a salariilor și a pensiilor, majorare care totuși începe să producă efecte negative asupra prețurilor la bunuri și servicii. Fitch estimează o reducere a deficitului fiscal la 6,4% din PIB în 2022.
În 2023, cadrul fiscal ar putea fi mul mai dificil datorită creșterii mai lente și a cererii pentru cheltuieli mai ridicate. În momentul de față, toate schemele de sprijin pentru energie sunt planificate să fie finanțate din taxele excepționale, ceea ce înseamnă că nu impactează atât de mult bugetul, dar la anul există posibilitatea de sprijin direct.
Fitch prevede că deficitul bugetar va suferi o scădere în următorii doi ani prin îmbunătățirea graduală a colectării și prin majorarea unor taxe. Acesta ar pute fi de 5,5% din PIB în 2023, respectiv 4,7% din PIB în 2024.
Pentru realizarea acestui lucru sunt esențiale reformele în ceea ce privește salariile și pensiile și pe care țara noastră și-a luat angajamentul să le respecte în cadrul PNRR.
Economia ar putea să înregistreze un avans de 6,2% potrivit agenției de rating, ceea ce ar însemna una dintre cele mai mari rate de creștere de la nivelul Uniunii Europene, cu toate acestea inflația ridicată, majorarea dobânzilor și mediul extern slab ar putea duce la intrarea economiei într-o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023.
