Infofinanciar > Info > Decăderea și sfârșitul lui Nicolae Iorga, în cartea „Preliminarii la ASASINAREA lui NICOLAE IORGA. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu”
Info

Decăderea și sfârșitul lui Nicolae Iorga, în cartea „Preliminarii la ASASINAREA lui NICOLAE IORGA. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu”

Decăderea și sfârșitul lui Nicolae Iorga, în cartea „Preliminarii la ASASINAREA lui NICOLAE IORGA. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu”
Sursa foto: arhiva companiei

Volumul semnat de istoricul Alex Mihai Stoenescu este disponibil acum în librării și pe edituradecarte.ro

Editura Evenimentul și Capital mai adaugă un volum inedit de istorie contemporană în portofoliul său prin lansarea cărții ”Preliminarii la asasinarea lui Nicolae Iorga. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu”, semnată de istoricul Alex Mihai Stoenescu. Volumul este disponibil, începând de astăzi, în librării și online, pe edituradecarte.

Istoria românilor, între Nicolae Iorga și Constantin G. Giurescu

Recunoaștem că astăzi subiectul Controversa Giurescu – Iorga este depășit față de problema sintezei Istoria românilor pusă la dispoziție oricărui cititor român sau străin. Dar cititorul are dreptul să pună întrebarea: ”La cine mă duc pentru a cunoaște istoria românilor, la Iorga sau la Giurescu?” Cititorul actual nu are timp de analize comparative, de studii complicate despre un domeniu vast; el are nevoie de o referință valorică oferită de Istoriografie.

Referința valorică actuală este Tratatul de istorie a românilor al Academiei Române (2001 – 2010). Acolo se află și ceea ce a rămas valoros din opera lui Iorga și Giurescu. Dar pentru Istoriografie, în partea sa de istorie a scrierii istorice din România, Controversa trebuie să ajungă la o concluzie. Ea se află în tratatul de Istoriografie românească al Academiei (2019). Cei doi istorici și-au contestat unul altuia valoarea; interpretarea superioară o dă Istoriografia, iar Istoriografia este nevoită să ajungă în ascendență analitică la fenomen. În fenomenul istoriografic interbelic românesc, conflictul Giurescu – Iorga a avut un fond statal, acoperit de controversa domenială asupra bazelor statului român, între extremele Teoria țărănească a lui Iorga, parte a Dreptului istoric, și contrateza feudală, nobiliară slavă, a lui Constantin C. Giurescu, luată neîndoielnic de la tatăl său și care se opune Dreptului istoric.

Nicolae Iorga, gânditor profund

Nicolae Iorga, în calitatea sa de gânditor profund al fenomenului istorico-politic, a intuit în mișcarea de contestare profesională a generației noi de istorici o lovitură, oarecum inconștientă, dată în primul rând componentei ”istorie” din identitatea națională și din statutul internațional al statului național unitar român. În al doilea rând, insistența pe „probleme economice, sociale, culturale” ale trecutului conducea la imaginea unei slăbiciuni structurale din totdeauna a statului român, a unui stat de imitație, adică instituțional statul român a fost și este unul slab și, mai grav, improvizat. Prin urmare, după ce Giurescu aduce problema pe planul societății, Iorga o ridică pe planul statalității.

Descoperă informații inedite despre controversa dintre Nicolae Iorga și Constantin G. Giurescu despre istoria românilor, în volumul ”Preliminarii la asasinarea lui Nicolae Iorga. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu”, semnat de istoricul Alex Mihai Stoenescu, disponibil, începând de astăzi, în librării și online, pe edituradecarte.

Sfârșitul lui Nicolae Iorga

Nicolae Iorga. A fost una din mințile cele mai strălucite, unul din temperamentele cele mai puternice pe care le-a dat neamul nostru. Opera lui, enormă ca proporții și variată ca formă și preocupări, nu poate fi cuprinsă în cadrul acestei pomeniri; ea poartă pecetea sensibilității foarte vii, a curiozității nesfârșite și a vioiciunii de spirit extaordinare care caracterizează personalitatea celui dispărut. Suntem prea aproape în timp și am fost prea direct amestecați în frământările epocei noastre pentru ca să putem rosti acum o judecată dreaptă și senină, cuprinzând întreaga activitate a lui Nicolae Iorga. O va face viitorul. Noi ne înclinăm în fața mormântului său și aducem omagiul cuvenit acestei personalități excepționale. (Constantin C. Giurescu, „Cronică” în Revista Istorică Română, vol. X, 1940)

Nicolae Iorga a fost omorât exact atunci când încerca să pună în operă această concepție: numai o istorie a luptei Omenirii pentru existență umană demnă cuprinde și istoria poporului român, cu întreaga sa configurație tradițională și lunga sa luptă, altfel istoria poporului român rămâne o oarecare prezență marginală, neglijabilă în Istoria Lumii, ceea ce înseamnă că poate să și piară, neregretat sau chiar neamintit de nimeni, ca multe alte popoare dispărute în istorie, și de aceea Istoriografia română a avut despre Istoriologie, până la Zub și Spinei, această dilemă.

Opera de sinteză a lui Constantin C. Giurescu

Opera de sinteză a lui Constantin C. Giurescu, între Istoria românilor din 1935 și Istoria românilor din 1971, face parte din categoria secundară istoriografic a compendiului, a expunerii sintetice, explicative, ușor accesibile a istoriei românilor; nu este un Tratat de istorie. Dar, se pune și o altă întrebare: oare, după cele zece volume ale Istoriei Românilor, bune pentru Academie, Istoriografie română și internațională, citite integral probabil de foarte puțini, Nicolae Iorga nu trebuia să scrie și el un compendiu popular în care să povestească într-o singură carte ce conțin cele zece volume științifice? Răspunsul nu se află în expresia curentă ”timpul n-a mai avut răbdare”, ci în realitatea că Iorga și-a scris compendiile înainte să scrie Tratatul. O eroare profesională strategică. Dar, până la urmă, adevărata întrebare nu este ”Ce aleg, Giurescu sau Iorga?, ci ”Cât este de pregătit cititorul român să înțeleagă istoria poporului său?”.

Descoperiți răspunsul istoricului Alex Mihai Stoenescu în cartea ”Preliminarii la asasinarea lui Nicolae Iorga. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu”. Alex Mihai Stoenescu este pseudonimul literar al lui Stoenescu Alexandru I. Mihail (n. 2 octombrie 1953, București), scriitor și istoric român, specialist în Istoriografie (Metodologie istorică) și în Istoria recentă a României. Ca istoric, Alex Mihai Stoenescu este autorul mai multor volume, precum „Istoria loviturilor de stat în România”, „România post-comunistă”, „Tratat de istoriografie generală”, „Teoria eredității în cultură. Mihai Eminescu – bulgar, I.L.Caragiale și N.Iorga – greci, Vasile Alecsandri și A.D.Xenopol – evrei” „Nicolae Iorga, geniu sau titan” și ”Istorie romantică ș drept istoric înainte de Nicolae Iorga”.

Cartea ”Preliminarii la asasinarea lui Nicolae Iorga. Rolul istoricului Constantin G. Giurescu” este disponibilă, începând de astăzi, în librării și online, pe edituradecarte.