Se estimează că sute de mii de ruși și-au părăsit țara de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei. Analizăm cine sunt aceștia, unde se duc și de ce pleacă. Cei mai mulți dintre aceștia nu s-au gândit că vor lua vreodată drumul străinătății.
Svetlana are în jur de 30 de ani și este originară dintr-un oraș mic. S-a mutat la Moscova la 18 ani pentru a studia fizica la universitate. După absolvire, a lucrat ca manager de produs pentru diverse companii.
„Nu m-am gândit niciodată că va trebui să plec, am plănuit să mă retrag la Moscova”, spune ea, „iubesc Rusia și m-am bucurat de viața mea”.
Rușii iubesc Rusia
Rușii plecaseră încă dinainte de războiul din Ucraina, inclusiv cei care nu au fost de acord cu anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 și cu noile legi care au facilitat pedepsirea disidenței. Mulți s-au stabilit în statele baltice și în alte țări din UE, precum și în Georgia.
Pentru Svetlana, invazia la scară largă a Ucrainei din 2022 a fost un punct de cotitură.
„Când a început războiul, mi-am dat seama că nu se va termina curând și, de asemenea, că oamenii nu vor ieși să protesteze. Am simțit atât emoțional, cât și rațional că era logic să plec. Am vrut să pun o distanță cât mai mare între mine și autorități”, spune ea. Ea se află acum în Belgrad, capitala Serbiei.
Mulți ruși i-au împărtășit sentimentele și ceea ce fusese un firicel s-a transformat într-un flux. Primul val a venit în martie și aprilie anul trecut – noii emigranți au declarat pentru BBC că sunt împotriva războiului și au fost dezamăgiți că mai mulți ruși nu au ieșit să protesteze. Simțindu-se izolați și în pericol, au considerat că este mai sigur să plece.
Președintele Vladimir Putin a început o mobilizare militară în septembrie 2022. Descrisă ca fiind „parțială” de către autorități, în realitate aceasta însemna că majoritatea bărbaților riscau să fie recrutați. Au urmat numeroase rapoarte privind instruirea slabă și echipamentul insuficient furnizat noilor recruți.
S-au dus spre Georgia și Kazahstan pentru a pleca cât mai repede
Bărbații și familiile lor au început să plece în masă, creând cozi de zile întregi la granițele Rusiei cu Georgia și Kazahstan. Purtătorul de cuvânt oficial al președintelui rus, Dmitri Peskov, a negat faptul că rușii plecau în masă pentru a evita să fie recrutați. În aprilie, autoritățile ruse au introdus un sistem de „apel online”, prin care noii recruți pot fi adăugați la un registru digital în loc să li se înmâneze actele de mână – el a negat, de asemenea, că noul sistem a fost conceput pentru a opri fluxul de plecări.
Nu există cifre exacte cu privire la numărul de persoane care au părăsit Rusia, dar estimările variază de la sute de mii la câteva milioane. În luna mai, Ministerul britanic al Apărării a estimat că 1,3 milioane de persoane vor părăsi Rusia în 2022.
Alte estimări de cifre din diverse surse confirmă tendința. Revista Forbes a citat surse din interiorul autorităților ruse care au declarat că între 600.000 și 1.000.000 de persoane au plecat în 2022. The Bell și RTVi – ambele media rusești independente – au publicat cifre comparabile.
Cererile de azil în Uniunea Europeană ale cetățenilor ruși
În 2022, numărul cetățenilor ruși care au solicitat azil în toate cele 27 de state membre ale UE s-a triplat față de nivelurile de dinaintea pandemiei de la începutul anului 2020. Plecarea din Rusia este relativ ușoară, atâta timp cât ai bani și nu ai fost chemat în armată. Dar găsirea unui loc permanent de ședere este dificilă.
În lunile care au urmat începerii războiului, multe țări, mai ales UE și SUA, au făcut dificilă solicitarea de vize de către ruși, cu excepția cazului în care aveau deja familie acolo sau călătoreau în interes de serviciu. În multe alte țări, cum ar fi Georgia și Armenia, rușii nu s-au confruntat cu astfel de restricții și au putut veni și pleca după bunul plac. Încă mai pot face acest lucru.
Alte țări, inclusiv Kazahstanul, și-au modificat legile la începutul acestui an, se pare că pentru a stopa fluxul de imigranți ruși prin limitarea numărului de zile în care aceștia pot rămâne ca turiști.
Fără perspectiva de a se întoarce în Rusia, din ce în ce mai mulți oameni trebuie să solicite rezidență pentru a putea lucra în țările în care se stabilesc, deși mulți găsesc modalități de a continua să lucreze de la distanță pentru angajatorii ruși.
Știm că, în ultimele 15 luni, aproximativ 155.000 de ruși au primit permise de ședere temporară, în mod colectiv, în țările UE, în mai multe țări din Balcani, Caucaz și Asia Centrală. Aproape 17.000 au solicitat azil politic în țările UE, dar doar aproximativ 2.000 l-au primit, potrivit Agenției pentru Azil a Uniunii Europene.
Ministerul rus de Interne afirmă că în 2022 au solicitat pașapoarte străine cu 40% mai mulți decât în anul precedent.
Rușii au vrut o viață normală
De la începutul acestui război, am vorbit cu zeci de ruși care au plecat. Ei provin din diferite medii sociale. Unii sunt jurnaliști, ca și noi, dar există și experți IT, designeri, artiști, academicieni, avocați, medici, specialiști în relații publice și lingviști. Majoritatea au sub 50 de ani. Mulți împărtășesc valorile liberale occidentale și speră că Rusia va fi o țară democratică într-o zi. Unii sunt LGBTQ+.
Sociologii care studiază emigrația rusă actuală spun că există dovezi că cei care pleacă sunt mai tineri, mai bine educați și mai bogați decât cei care rămân. Mai des provin din orașe mai mari. Thomas este din Sankt Petersburg, conform bbc.com.
„Sunt pacifist și eram îngrozit de ideea de a fi trimis să ucidă alți oameni. Am fost împotriva politicii Rusiei față de Ucraina încă din 2014. Invazia și uciderea civililor sunt inacceptabile”, spune el. După începerea invaziei la scară largă, el a postat mesaje împotriva războiului pe rețelele de socializare și s-a alăturat protestelor de stradă, spune el. Fiind homosexual, el era îngrijorat și pentru siguranța sa.
„După ce Rusia a adoptat legi privind „interzicerea propagandei gay” și privind „știrile false” despre armata rusă, am știut că amenințarea la adresa vieții și libertății mele a crescut”, a continuat acesta.
Thomas a solicitat azil politic în Suedia și a încercat să explice autorităților de acolo de ce ar fi periculos să se întoarcă în Rusia. Cererea i-a fost respinsă, dar a făcut apel împotriva deciziei: „Deoarece am dreptul doar la un timp limitat cu un avocat al statului, lucrez singur la colectarea de dovezi pentru cazul meu”.
Pentru Serghei, originar din orașul Rostov pe Don, situat în sudul țării, este vorba de un set diferit de probleme. El se află acum în Tbilisi, Georgia. În ziua în care Rusia a invadat Ucraina, a sunat mai mulți dintre prietenii săi și toți au fost de acord că războiul este o veste proastă.
„Orice s-ar fi întâmplat în continuare, economia urma să se prăbușească. O săptămână mai târziu, ne-am întâlnit cu toții și am decis că trebuie să ne pregătim să [plecăm]. Am văzut o mulțime de echipament militar în drum spre Ucraina. Spitalele erau pline de răniți. Aeroportul Rostov era închis pentru zborurile civile, dar erau multe avioane și știam unde se duceau”, spune el.
În septembrie, după discursul de mobilizare al lui Putin, mama lui Serghei, care îl criticase pentru că nu era suficient de patriot, l-a sunat pe acesta și i-a spus: „Fă-ți bagajele și pleacă”. Serghei a condus toată noaptea până în Georgia, unde locuiește acum.
