Ciocnirea de ouă roșii la masa de Paște este o practică ce se obișnuiește de sute de ani în România, dar totuși de ce facem acest lucru?
Explicația tradiției ar veni din antichitate, și are legătura cu Învierea Domnului Iisus Hristos, din mormântul în care I-ar fi fost depus trupul neînsuflețit după răstignire.
De unde vine tradiția de a ciocni ouă roșii în ziua de Paști
În ziua de joi a Săptămânii Mari, gospodinele din toată țara vopsesc și decorează ouăle pentru Sfintele Sărbători Pascale. Ouăle roșii sunt elementul care nu lipsește de pe masa oricărui român, alături de cozonaci, pască, drob și alte preparate realizate din carne de miel.
În ultimii ani, românii au început să decoreze ouăle pentru Paște în felurite culori, însă tradiția este de a vopsi, fie cu vopseluri din comerț sau pe cale naturală, folosind un amestec de apă fiartă cu fructe sau legume și oțet, asfel încât la sfârșitul zilei ouăle să fie de un roșu intens.
În biblie, oul este asociat creației, iar oul încondeiat de Paște semnifică trupul mântuitorului în mormânt. Astfel, coaja semnifică piatra mormântului din care Iisus a învins moartea.
Ciocnirea ouălor este, în religia creștină, un simbol pentru deschiderea Sfântului Mormânt și pentru Învierea Domnului Iisus Hristos.
Astfel, sărbătoarea de Înviere este sărbătorită ori de câte ori două ouă roșii se ciocnesc. Preotul Marian Vătămănescu explică faptul că „Semnificatia adevărată o ouălor de Paşte este aceasta a ouălor roşii, care amintesc de sângele lui Hristos, sânge cu care, iată, noi ne împărtăşim. Şi ciocnirea ouălor, în care noi salutăm cu Hristos a Înviat! si Adevărat a Înviat!, semnifică deschiderea mormântului din care a înviat Hristos”.
Cine spune tradiția că ar trebui să ciocnească primul ou
După cum se spune în Biserică, vopsirea ouălor în roșu vine de la povestea din Biblie a Maicii Domnului, mama Domnului Iisus Hristos, care a venit să își plângă fiul răstignit pe cruce, și a așezat un coș cu ouă la picioarele lui.
Mai apoi, acestea s-au înroșit de la picurii de sânge care cădeau din rănile Mântuitorului, iar de atunci femeile vopsesc ouă în culoarea sângelui în preajma Sărbătorilor Pascale.
Prima persoană din familie care trebuie să ciocnească un ou sângeriu în ziua de Paște trebuie să fie cel mai vârstnic din familie, de regulă cel mai în vârstă bărbat de la masa de Paște. Aceasta tradiție de ține și astăzi, unde în ziua de Paște românii ciocnesc doar ouă roșii, iar în anumite comunități rurale, obiceiul este realizat cu sfințenie, potrivit Playtech.ro.
În timp ce ouăle sun ciocnite de către cel mai vârstnic membru al familiei și un comesean, trebuie rostite cuvintele „Hristos a Înviat!” după prima ciocnitură, și mai apoi ”Adevărat a Înviat!” după a doua.
De multe ori însă copii din familie fură startul ciocnirii ouălor în ziua de Paști. După cum e obiceiul, cel care a spart oul celuilalt prin ciocnire, poate să le mănânce mai apoi pe ambele, însă obiceiul de după ciocnirea și spargerea ouălor variază de la o zonă a alteia a țării.
