Inflația zonei euro a fost estimată la 10,7% pentru luna octombrie, în creștere față de luna septembrie unde atingea doar 9,9%. Cele mai recente date privind inflația din România arătau procentul de 16%, conform Eurostat.
Cauzele scumpirilor se datorează în principal creșterii prețurilor la energie și la alimente.
Inflația este oscilantă între țări din mai multe motive. În primul rând, se remarcă modul de consum. Francezii consumă altfel decât germanii, iar românii consumă diferit comparativ cu italienii. Există deosebiri în ponderile diferitelor bunuri și servicii care compun coșul de consum, dar și între componentele coșurilor de consum.
Cum arată coșurile de consum din țările occidentale?
Francezii acordă aproximativ 15% din venituri pe alimente, băuturi și utilitățile pe care le folosesc zi de zi. Pentru sănătate, aceștia redirecționează 11,2%, în timp ce pentru alcool și tutun, doar 4,5%. În transport, aceștia investesc 13,3%, iar pentru îmbrăcăminte sau încălțăminte, 3,7%.
Se acordă un procent foarte mic pentru educație când vine vorba de calcularea inflației în Italia: aproximativ 1%, rezultat al învățământului gratuit și ieftin subvenționat de stat. Pentru transport, aceștia direcționează 12,7%, iar pentru alimente și băuturi, aproape 20%.
Britanicii au cheltuieli asemănătoare cu cei din Germania
Cei din Marea Britanie acordă 8,9% din venituri pe alimente și bături, iar germanii redirecționează 9,7% către aceeași categorie. Pentru locuințe și utlități, ambele țări oferă un procent aproximativ de 32%. Însă, diferența apare în ramura de educație, unde britanicii acordă 3,0% din venituri, în timp ce locuitorii Germaniei direcționează către acest sector mai puțin de 1%.
Cheltuielile cu transportul ocupă cel mai mic loc în Japonia, având în vedere proprietatea de mașini private, care este în scădere. Pentru alcool și tutun, japonezii acordă 1,6% din venituri, iar pentru alimente și băuturi, 19,3%.
Canada: Transportul, la loc de cinste
Aproape 17% din cheltuielile gospodăriilor canadiene sunt destinate transportului, conform hotnews.ro. Pentru alimente și băuturi, aceștia redirecționează 11,3%, în timp ce pentru locuințe și utilități, nu mai puțin de 24,9%.
De ce este diferă inflația de la o țară la alta?
Diferențele în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor sau productivitatea muncii pot crea, de asemenea, un efect cunoscut sub numele de Balassa-Samuelson, traducând faptul că țările cu venit pe cap de locuitor mai scăzut prezintă de obicei rate mai mari ale inflației în comparație cu țările „mai bogate”.
Diferențele în privința ratei inflației din zona euro sunt, de asemenea, legate parțial de diferite rigidități în stabilirea salariilor și a prețurilor, arată un studiu publicat pe cairn.info.
Un alt comunicat al Băncii Centrale Europene subliniază că o parte importantă a divergenței inflației o joacă diferențele în mecanismul de stabilire a salariilor.
Diferențele de inflație mai pot fi rezultatul unor grade diferite de expunere la mișcările cursului de schimb sau la șocuri externe. În primul rând, gradul de deschidere către comerțul extra-UEM sunt foarte diferite în țările membre ale zonei euro: Irlanda și Țările de Jos sunt economii mici, care au un comerț puternic dezvoltat cu state din afara Uniunii Monetare, în vreme ce Franța, Italia sau Portugalia sunt mai modeste.
Nu în ultimul rând un motiv principal al diferențelor de inflație îl reprezintă dependența de energie, adică ponderea importurilor energetice în PIB-ul național.
