După șocul facturilor de anul trecut, am sperat ca prețul energiei electrice să coboare cât de cât. Din nefericire, lucrurile s-au petrecut tocmai invers: prețurile energiei electrice a crescut lună de lună, și amenință să se ridice la cote prohibitive.
În afacră de intervenția statului asupra prețului energiei electrice, fie prin plafonare, fie prin compensare, populația nu are prea multe lucruri de făcut. Pe termen lung este posibil să găsim o soluție
Până atunci, însă, a fi de folos să aflăm câteva lucruri esențiale printre care către cine merg banii noștri și din ce este compus prețul energiei electrice.
Prețul energiei electrice, componente
Project –e ne spune că 42.3% din prețul energiei electrice îl reprezintă costul energiei electrice, care este și singura componentă negociată cu furnizorul de curent.
4.8% din sumele plătite reprezintă costul transportului energiei și merge spre operatorul rețelei de transport.
23.9% din prețul energiei electrice reprezintă costul distribuției energiei prin rețeaua de distribuție. Rețeaua ia acești bani.
9.7% din prețul energiei electrice reprezintă certificatele verzi, deci procentul ajunge la producătorii de energie verde.
2.6% din prețul energiei electrice reprezintă cogenerarea. Aici, pe scurt, se poate spune că suma ajunge la producătorii care au generat energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență. Acești producători generează și alte forme de energie în afară de cea electrică.
16.8% din sumele plătite reprezintă accize și TVA. Acești bani ajung la bugetul de stat.
Acum avem idee la cine merg banii de pe factura noastră…
Furnizori și producători
Bref, furnizorul ne emite factur și încasează banii din care o bunăparte îi dă mai departe conform schemei de mai sus.
Conform datelor ANRE de la sfârșitul lunii iunie, pe piața din România există 98 de furnizori.
Producătorul este compania de la care furnizorul cumpără energie. Conform ANRE, pe piață activează 112 producători de energie.
De reținut: aproape trei sferturi din producție este apanajul a patru companii. La trei dintre ele, statul este acționar majoritar….
Piețele energiei electrice și profitul producătorilor
Producătorii vând energia, în principal, de pe două piețe:
- o piață pe termen lung – PCCB (piața centralizată a contractelor bilaterale)
- piață pe termen scurt denumită PZU (piața pentru ziua următoare)
Dacă prețul pe PCCB este destul de stabil, pe piața PZU există mari fluctuații de preț.
Evident, creșterea prețurilor la energia electrică duce la creșterea profiturilor producătorilor. Aceasta se vede în raportările afacerilor marilor producători. Spre exemplu, atât Hidroelectrica cât şi Nuclearelectrica au raportat o creștere foarte bună de profituri, iar CE Oltenia a reușit să îşi reducă pierderile.
Dar, creșterile de preț lovesc în furnizorii de energie. Ca exemplu, Electrica a raportat un profit semestrial cu circa 90% mai mic în prima jumătate a anului 2021 față de primul semestru din 2020.
Transportatorul este compania Transelectrica, un monopol cu profit reglementat.
În România sunt opt rețele de distribuție. Fiecare dintre ele este un monopol regional: Distribuție Energie Electrică România (deținută de Electrica), care operează trei rețele de distribuție, Distribuție Energie Oltenia (companie vândută de CEZ către Maquarie), Delgaz Grid (deținută de E-on) si trei companii E–Distribuție (Banat, Dobrogea și Muntenia – deținute de Enel).
Ce am putea face
Cum scriam și mai sus, mare lucru nu putem face. Am putea căutăm o ofertă cât mai bună, pe o perioadă de timp mai îndelungată, ca să ne asigurăm că furnizorul cumperă de pe PCCB şi nu de pe PZU, unde fluctuațiile sunt mari.
Ar mai fi și varianta de a deveni proprietari ai unor companii care activează pe piața de electricitate, la nivel de producție (prin intermediul Nuclearelectrica), pe transportul de energie electrică (prin intermediul Transelectrica) dar şi pe piețele de distribuție şi furnizare a energiei (prin intermediul Electrica). Pentru aceasta va trebui să cumpărăm acțiuni, deci va trebui să ne familiarizăm cu mișcările de pe Bursă.
Astfel, din postura de client şi de acționar, atunci când plătim mai mult pe o parte (achitând factura) am putea beneficia de un venit suplimentar (printr-un dividende) pe de altă parte.
