Omenirea se află în a patra Revoluție Industrială, iar inteligența artificială stă la baza acesteia. Noua tehnologie există de câțiva ani, dar abia de curând a luat amploare în mai multe industrii din întreaga lume, domenii în care lucrul manual realizat de om este pe cale de dispariție. Arta, cea mai veche formă de creație omenească, riscă să fie „furată” de mâna roboților inteligenți.
Spaima creată în jurul înlocuirii artei cu imagini generate de inteligența artificială nu este un fenomen nou în istoria omenirii. Când au fost inventate primele aparate de fotografie, mulți artiști din secolul al XIX-lea s-au temut că oamenii nu vor mai apela la serviciile lor artistice pentru realizarea portretelor, așa cum era necesar înainte. Într-un fel, frica acestora s-a adeverit: oamenii au început să își îndrepte atenția înspre fotografii, o tehnologie care a economisit multe ore pierdute petrecute nemișcat în fața pictorilor.
În prezent, istoria se repetă, însă în contextul unei noi Revoluții Industriale: inteligența artificială poate genera acum imagini realistice, în diferite stiluri artistice, în mai puțin de 30 de secunde. Roboțeii artiști au acaparat atenția tuturor cu abilitățile lor de a crea orice fel de imagine, printr-o simplă frază descriptivă a cererii utilizatorului. Pentru a demonstra, am cerut platformei Dall-E 2, unul dintre software-urile de top ale inteligenței artificiale în domeniul artei, să creeze o imagine a Palatului Parlamentului din București, noaptea, cu o Auroră Boreală pe cer. În mod evident, în România un astfel de fenomen nu ar putea fi posibil, deoarece Aurora poate fi observată numai în țările nordice. Inteligența artificială a reușit, totuși, să creeze imagini realistice, care par a fi adevărate.
Palatul Parlamentului noaptea, cu o aurora boreala pe cer. Generată de DALL-E 2
Palatul Parlamentului noaptea, cu o aurora boreala pe cer. Generată de DALL-E 2
Pericolul dispariției Industriei Artei
Ca și în cazul apariției fotografiei, care a forțat mulți artiști să-și reorienteze munca în alte părți ale industriei, inteligența artificială ar putea avea același efect asupra creatorilor de conținut din zilele noastre. Mulți artiști au început deja să își exprime îngrijorările în mediul online cu privire la avansul inteligenței artificiale în lumea artei. Într-o industrie deja extrem de competitivă, în care mulți artiști se zbat să își dovedească talentele și contribuția lor către societate, programele capabile de a genera imagini la un simplu click distanță reprezintă un pericol direct asupra muncii pe care o depun aceștia.
Multe companii și-au îndreptat deja atenția înspre programele de tipul Dall-E 2. Privind situația dintr-o perspectivă a afacerilor, utilizarea inteligenței artificiale scapă firmele de multe costuri suplimentare pe care le-ar fi plătit angajând un artist real. Spre exemplu, un scriitor de la The Atlantic a folosit o poză creată de Midjourney (o altă platformă de IA) pentru un articol, iar The Economist a folosit o imagine generată de inteligența artificială pentru coperta revistei sale din iunie 2022.
Desigur, riscul ca inteligența artificială să înlocuiască serviciile omenești există și în alte domenii, în afara artei. Automatizarea, care include atât roboții mecanizați, fie că sunt umanoizi sau drone, cât și programele software cu inteligență artificială, precum Dall-E 2, se preconizează că vor elimina 6% din locurile de muncă din SUA. Deloitte estimează că 39% din locurile de muncă din sectorul juridic ar putea fi automatizate în următorii 10 ani. O cercetare separată a adăugat că și contabilii au 95% șanse să își piardă locurile de muncă din cauza automatizării în viitor.
Însă arta poate fi ușor caracterizată ca fiind singurul lucru care nu poate fi înlocuit de-a dreptul de tehnologie. Creația este o caracteristică pur omenească, iar niciun robot nu va putea vreodată să transmită aceleași emoții pe care le emană o operă de artă. Riscul reprezentat de inteligența artificială este pur economică: nu va putea niciodată înlocui creația omului, însă îl va putea lăsa fără un venit stabil.
Inteligența artificială fură imaginile create de artiști
Cum funcționează, de fapt, programele de generare a artei artificiale? Așa cum am precizat mai sus, un robot nu poate crea o operă de artă, deoarece aceasta este o caracteristică pur umană. Un astfel de software scanează imagini care există deja pe Internet, realizate de artiști din întreaga lume, iar apoi le combină pentru a crea o ilustrație nouă, generată la cererea utilizatorului, cu instrucțiunile date de acesta.
Procesul prin care lucrează inteligența artificială duce la o altă întrebare. Dacă aceste aplicații folosesc creațiile artiștilor pentru generarea altor imagini, ce înseamnă acest lucru în termeni legali pentru drepturile de autor? Mulți artiști se plâng de faptul că inteligența artificială le fură creațiile, iar alte persoane, care au acces la platforme, pot monetiza pe urma acestor imagini generate de pe urma muncii depuse de persoane reale.
Multe persoane au dezvăluit pe platformele de socializare dovezi în care se pot observa semnăturile artiștilor originali în pozele create de inteligența artificială. Imaginile nu sunt creditate artiștilor originali, deoarece au fost schimbate și combinate cu numeroase alte opere, ale altor creatori. Esența artiștilor rămâne însă prezentă în creațiile IA.
Semnătură observată pe o imagine generată de AI
Controversa a devenit o adevărată dezbatere. Alte persoane argumentează că imaginile create de AI nu reprezintă furt, iar semnăturile prezente pe anumite imagini sunt, de fapt, o imitație a caracteristicii umane de a-ți lăsa amprenta pe creația realizată.
„IA este antrenată folosind portrete create de oameni care au inclus o semnătură. Odată ce antrenamentul este finalizat, IA nu mai face referire la acele imagini. În schimb, își creează propriile sale creații complete cu o „semnătură”. Nu se fură de la nimeni. Pur și simplu imită artiștii umani”, a scris un utilizator pe Twitter.
Mai mult, Andrei Usoltsev, CEO-ul Prisma Labs, o platformă de IA, a trimis un e-mail către revista ARTnews și a declarat că „noțiunea de „rămășițe ale semnăturilor artiștilor” se bazează pe ideea eronată că rețelele neuronale ar putea combina imagini existente. Procesul real este diferit”.
Procesul juridic lansat împotriva platformelor de IA
Dezbaterea legată de caracterul legal al utilizării imaginilor generate de inteligența artificială, în contextul posibilității ca acestea să conțină o încălcare a drepturilor de autor al artiștilor originali, a fost dusă la un nivel extrem în Statele Unite.
O firmă de avocatură din California a invocat o acțiune în instanță, în numele a trei artiști reclamanți, Sarah Andersen, Kelly McKernan și Karla Ortiz, care doresc să dea în judecată companiile de software IA Stability, Midjourney și DeviantArt. Acțiunea în instanță invocă încălcarea directă a drepturilor de autor, încălcarea drepturilor de autor indirectă legată de falsuri, încălcări ale Digital Millennium Copyright Act (DMCA), încălcarea drepturilor de publicitate ale membrilor grupului, încălcarea contractului legat de Termenii de serviciu DeviantArt și diverse încălcări ale legilor privind concurența neloială din California. Firma cere instanței din statul California un proces de judecată cu juriu.
Potrivit documentului oficial de jurisprudență, acuzarea adusă instanței de către cei reclamanți este următoarea: „43. Revendicările reclamanților sunt tipice pentru revendicările colegilor lor membri ai Clasei, deoarece revendicările reclamanților decurg din aceeași conduită din care rezultă prejudiciile lor. Reclamanții și toată Clasa dețin drepturi de autor asupra Operelor. Reclamanții și membrii Clasei au creat sau dețin Lucrări care au fost publicate pe internet de către ei înșiși sau de către alții. Lucrările au fost folosite pentru a antrena diverse produse AI Image fără permisiune. Reclamanții și membrii absenți ai Clasei au fost prejudiciați de acest comportament ilicit și de alte comportamente ilicite ale Pârâților, așa cum se afirmă în prezentul document”.
Cazul celor trei reclamanți este o premieră de acest fel și a devenit rapid popular. Multe persoane, dintre care și avocați, au argumentat că este greu de prezis dacă reclamanții vor reuși să câștige cazul. Dat fiind faptul că nu a mai existat niciun caz asemănător în trecut, legislația privind drepturile de autor în contextul inteligenței artificiale trebuie interpretată juridic în măsura unor cazuri similare din trecut, dar care nu coincid cu situația de față.
Într-un articol referitor la caz, avocata Kate Downing a argumentat că „simplul fapt de a avea o lucrare care face parte din setul de instruire (al IA) nu înseamnă că lucrarea 1) face parte efectiv din model, 2) este produsă efectiv de model (sau este un derivat al acestuia) sau 3) este produsă de model în mod suficient de detaliat pentru a fi încă supusă dreptului de autor”.
În final, este foarte posibil ca astfel de cazuri să tot apară în viitor. Mulți artiști se bazează pe câștigarea veniturilor prin serviciile pe care le oferă solicitanților, iar munca lor este pusă în pericol de disponibilitatea și ușurința utilizării inteligenței artificiale pentru „înlocuirea” lucrului manual. Artiștii viitorului nu au foarte multe opțiuni: fie învață să se adapteze și să lucreze cot la cot cu inteligența artificială, fie riscă să rămână în urmă, în favoarea tehnologiei.
