Sfârșitul lunii iunie a venit cu o lege nouă în România, care reglementează crowdfundingul sau spus într-un limbaj autohton: finanțarea participativă. Practic este vorba despre transpunerea în legislația românească a regulamentului UE 2020/1503 care reglementează crearea și administrarea platformelor cu ajutorul cărora se pot finanța afaceri și investiții.
Termenul de crowdfunding provine din limba engleză, prin combinarea cuvintelor Crowd (mulțime) și funding (finanțare) și reprezintă o modalitate alternativă care pune în legătură un proiect care solicită investiții pentru mărirea capitalului social sau pentru dezvoltarea unui anumit produs/serviciu ori solicită o donație sau un împrumut cu cei care doresc să investească/doneze/împrumute prin intermediul unei platforme electronice.
Crowdfundingul, exceptându-l pe cel de tip donație, care este dedicat în special organizațiilor non-profit și nu vine cu nicio responsabilitate din partea proiectului sau cu vreo așteptare din partea investitorului, se bazează pe oferirea unei recompense în schimbul unei investiții. Sunt trei tipuri de recompense care pot fi acordate: acordarea de acțiuni, recompensa personalizată sau dobândă în cazul unui împrumut.
Modelul de crowdunfing pe care o să ne axăm în materialul de astăzi este crowdfundingul investițional bazat pe acordarea de acțiuni în schimbul unei investiții. Acest model presupune trei actori: un business/proiect – este cel care solicită finanțare, un furnizor de servicii – cel care pune la dispoziție platforma și investitorul – cel care finanțează proiectul în schimbul unui eventual câștig.
Investiția prin bursă versus prin crowdfunding
Pentru a înțelege cu ce se diferențiază pentru un investitor crowdfundingul de alte canale de investiții am apelat la specialiști. Gabriela Anton, partener specializat în drept financiar și drept bancar al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații ne-a declarat că spre deosebire de crowdfunding, tranzacțiile bursiere nu pot fi făcute direct între părți, deoarece legea nu le permite investitorilor să intre în raporturi contractuale directe ci doar prin intermediul unui intermediar autorizat, numit broker.
Platformele de crowdfunding nu au ca scop intermedierea tranzacțiilor ci facilitarea lor și platforma este una deschisă publicului larg. În același timp platformele de crowdfunding nu își propun să creeze o piață de tranzacționare, scopul lor fiind acela de a permite subscrierea directă a fondurilor din partea investitorilor în schimbul obținerii de acțiuni, respectiv părți sociale.
Această remarcă ne duce către o altă diferență esențială a investițiilor prin crowdfunding versus a celor prin bursă și anume valorificarea investiției. Instrumentele financiare tranzacționate pe burse sunt active lichide, adică care pot fi transformate rapid în bani, în timp ce părțile sociale sau acțunile achiziționate prin crowdfunding ar putea să nu fie tranzacționate public.
Tot Gabriela Anton ne explică faptul că prin recenta lege 244/2022, au posibilitatea inclusiv societățile cu răspundere limitată să ofere părți sociale prin intermediul platformelor de crowdfunding, spre deosebire de piața bursieră care este dedicată doar societăților pe acțiuni. Concret, pentru ca SRL-urile să poată oferi părți sociale trebuie ca actele constitutive ale acestora să cuprindă prevederi care să permită transmiterea părţilor sociale către persoane din afara societăţii fără aprobarea asociaţilor, precum și prevederi care să nu restrângă dreptul de a transfera liber părţile sociale.
„Cred că reglementarea crowdfunding-ului este binevenită și va ajuta la dezvoltarea acestui tip de servicii. Chiar și înainte de reglementare, în România exista un interes puternic în promovarea acestor platforme, iar existența unui cadru legal de funcționare conferă certitudine juridică pentru a presta și dezvolta aceste servicii și deci pentru a atrage un număr cât mai mare de investitori și proiecte.
Totodată, întrucât aceste platforme se adresează micilor investitori, care sunt dispuși să investească sume de bani relativ reduse în afaceri aflate la început, această reglementare pune accent și pe informarea investitorilor, pentru ca aceștia să-și asume riscurile unor astfel de investiții în cunoștință de cauză” – Gabriela Anton, partener specializat în drept financiar și drept bancar al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații.
SeedBlink, 11.500 de investitori în doi ani și jumătate
Pe piața din România există de câțiva ani platforme de crowdfunding care au reușit să facă legătura între investitori și proiectele care aveau nevoie de finanțare încă dinainte de legea votată la sfârșitul lunii iunie. SeedBlink este una dintre cele mai cunoscute platforme de finanțare participativă din țara noastră, care în doi ani și jumătate de funcționare a reușit să faciliteze aproximativ 3.000 de investiții în peste 60 de start-upuri tech europene cu o valoare medie a portofoliului de 20.000 de euro.
Andrei Dudoiu, managing director & president of board of directors SeedBlink, ne-a declarat că unul din principalele motive pentru care investitorii aleg platforma de crowdfunding îl reprezintă posibilitatea de a investi o sumă mică și deschiderea acestora către firmele din domeniul tehnologic, precum și posibilitatea de a investi dincolo de granițele țării de reședință.
Foarte atractive sunt și randamentele multor proiecte care solicită finanțare prin crowdfunding, Andrei declarându-ne că o parte din cei 11.500 de investitori individuali de pe platforma SeedBlink au reușit să înregistreze exit-uri la doi ani după investiția inițială de până la x 4,75. În ceea ce privește tipologia investitorului, el ne-a declarat că majoritatea au între 30 și 45 de ani și lucrează în companii din domeniul IT, finance și al serviciilor și 20% dintre ei sunt investitori străini și ponderea lor este în creștere în ultimele șase luni.
„În primul an și jumătate de activitate nu a existat un cadru legislativ și a trebuit să găsim soluții, să construim pe legislația specifică pe care o are România. Acum există un regulament la nivel european care permite investiții cross-border în startup-uri și suntem entuziasmați să vedem interesul și adaptarea rapidă la nevoile din piață.
Ne bucură foarte tare aprobarea legislației locale conform regulamentului European de crowdfunding, pentru că ne dorim să fim printre primele platforme autorizate și să ne remarcăm pozitiv la nivel european. Acesta este pașaportul nostru European, în sinergie cu ambițiile noastre de expansiune. Colaborăm activ cu autoritățile noastre pentru a primi autorizarea, țintind să ne certificăm în lunile ce urmează și de ce nu să fim primii din EU cu licență pașaportată” – Andrei Dudoiu, managing director & president of board of directors SeedBlink
Ușurința cu care un investitor poate finanța o companie din afara țarii sale este unul dintre cele mai mari avantaje ale crowdfundingului. Prin această modalitate, Oriol Casellas Deig, CEO al holdingului Meta Estate Trust, dorește să atragă românii din străinătate și investitorii străini pe piața imobiliară din România.
Meta Estate are de gând, ca printr-o filială a companiei mamă să atragă investitorii străini în proiecte în care Meta să fie cofinanțator. Un alt avantaj pentru care compania are de gând să folosească acest mecanism de finanțare îl reprezintă faptul că cetățenii străini sunt mult mai obișnuiți cu ideea de investiție prin crowdfunding decât investitorii de pe piața locală.
„Piața de crowdfunding în România este momentan mică, dar ea o să crească pentru că e un mod foarte simplu de a investi sume modeste. Vrem să intrăm pe această piață pentru a putea oferi investiții imobiliare în România investitorilor străini sau românilor din străinătate. În primă fază credem că vom avea mai mult succes cu cei din străinătate pentru că sunt mai obișnuiți cu ideea de investiție prin crowdfunding, nu neapărat în real estate, dar cel puțin în tehnologie există și finanțează inclusiv companii din România” – Oriol Casellas Deig, CEO Meta Estate Trust
Riscurile asociate investiției prin crowdfunding
În ceea ce privește riscurile la care se expun investitorii, Gabriela Anton ne-a explicat că o platformă de crowdfunding nu va intra niciun moment în posesia fondurilor investite și având în vedere că păstrarea în condiţii de siguranţă a activelor care au legătură cu servicii de finanţare participativă nu presupune prestarea de servicii de investiţii, protecţia acordată de sistemele de compensare pentru investitori nu se aplică valorilor mobiliare sau instrumentelor achiziţionate prin intermediul platformei de finanţare participativă.
În cazul împrumuturilor, rolul platformelor de finanţare bazate pe creditare este de a facilita încheierea de contracte de împrumut între investitori şi dezvoltatori de proiecte, fără ca platforma să acţioneze în vreun moment drept împrumutător al dezvoltatorului de proiect. De aceea rolul platformelor de finanţare bazate pe creditare este doar acela de a facilita încheierea de contracte de împrumut între investitori şi dezvoltatori de proiecte, fără ca platforma să acţioneze în vreun moment drept împrumutător al dezvoltatorului de proiect.
