Croația nu va mai fi o destinație de vacanță ieftină, după introducerea monedei euro, ultima țară din Uniunea Europeană care a aderat la Zona Euro, anul acesta, odată cu aderarea la Schengen. Guvernul țării confirmă faptul că moneda unică este o adevărată afacere pentru comercianți, care au dublat prețurile bunurilor de larg consum, în mod nejustificat față de rata reală de conversie. Astfel, consumatorii sunt cei care ies pe minus.
O poveste similară s-a mai văzut și în Italia, când aceasta a aderat la zona euro în 2002 și a întâmpinat aceleași probleme cauzate de inflație bruscă a prețurilor. Guvernul Croației, condus de Andrej Plenkovic, este de părere că această situație este o adevărată „înșelătorie”, în timp ce se confruntă cu o situație complexă pe frontul inflației.
Înșelătoria aderării la zona euro
Prin decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 12 iulie 2022, rata de conversie a fost stabilită la 7,53450 kuna croată per euro, dar unii actori se comportă fraudulos, crescând prețurile și dăunând intereselor propriilor cetățeni și economiei, a declarat prim-ministrul croat.
Pentru a înțelege cât de mult au crescut prețurile, comparăm prețurile dinainte și după 1 ianuarie 2023. În orașe precum Rijeka sau Zagreb, prețul mediu al unei cești de cafea s-a majorat de la 1,73 euro (13 kuna) la 2 euro (15 kuna), o creștere de 16%. În Osijek, prețul aceleiași cești de cafea a crescut de la 1,06 euro (8 kuna) la 1,2 euro (9 kuna) sau chiar 1,5 euro (11 kuna), o creștere de 13% sau 41%.
Aceeași tendință poate fi observată și în cazul bunurilor de larg consum cum ar fi pâinea, grâul, laptele și carnea: prețurile la pâine și produsele de panificație au crescut între 15% și 30% în brutării de la adoptarea monedei, iar prețurile pentru produse precum carnea de pui și curcan, apa și ouă au crescut cu 13%. Serviciile de restaurant au crescut și ele cu până la 43%.
Posibilitatea implementării unor sancțiuni este în curs de discuții
Guvernul Croației, îngrijorat de creșterea inflației, discută posibilitatea implementării de sancțiuni pentru practici comerciale neloiale, care pot ajunge până la 26.000 de euro. De asemenea, se discută posibilitatea introducerii unei „liste negre” pentru retailerii și comercianții care lucrează în detrimentul intereselor cetățenilor țării și contribuie la creșterea directă a inflației.
Acest lucru este considerat o preocupare majoră pentru guvernul croat în momentul de față, având în vedere datele din noiembrie 2022, care arată o creștere a inflației până la 13,5% în comparație cu luna precedentă, potrivit informațiilor Economedia.
