Șeful executivului, Nicolae Ciucă, a anunțat pe data de 29 mai, în cadrul unei postări realizate pe pagina sa de Facebook, că legea privind pensiile și vârsta s-a modificat, astfel încât vârsta de pensionare pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe a crescut la 65 de ani. De asemenea, ar urma să se aplice un impozit de 30% pentru o cotă din pensiile speciale.
„În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri”, a anunțat premierul.
Pensiile cetățenilor trebuie să reflecte importanța muncii lor
Potrivit premierului, pensia ar trebui să fie direct proporțională cu importanța muncii „de o viață”, și de asemenea, aceasta ar trebui să fie echivalată șa contribuția din sistemul public pe care fiecare individ a realizat-o în perioada de cotizare.
Premierul spune că „modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR”.
„Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, adaugă Ciucă.
Ciucă a anunțat noi măsuri
Potrivit premierului, în perioada următoare ar urma să se ia în calcul noi legi care să ducă la o corelare a vârstei standard de pensionare cu sistemul public de pensii, în scopul eliminării excepțiilor.
Astfel, pentru angajații auxiliari din cadrul instanțelor judecătorești și pentru militari, vârsta de pensionare ar urma să ajungă la 65 de ani până în anul 2035, creșterea vârstei fiind realizată într-un mod etapizat.
În plus, până în ianuarie 2034, se va majora eșalonat vechimea minimă în muncă la 25 de ani pentru o serie de categorii de angajați, inclusiv ambasadori, funcționari parlamentari și personal al Curții de Conturi.
Șeful executivului a mai anunțat și că numărul beneficiarilor de pensie de serviciu se va reduce, prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice.
Pe viitor se intenționează aplicarea unui impozit de 30% pe partea din venitul din pensii care depășește atât aplicarea principiului contributivității, cât și venitul mediu brut utilizat pentru calcularea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru pensiile care sunt deja în plată. Pentru a susține principiul contributivității, care este esențial pentru legislația privind pensiile publice, se anticipează unele corelații.
De asemenea, se propune eliminarea procedurii de revizuire a pensiilor magistraților în funcție de creșterea indemnizațiilor lunare brute ale judecătorilor și procurorilor în activitate. Iar la nivel guvernamental va fi demarat un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensiile magistraților, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile reglementate din septembrie 2017. În plus, se va reveni cu o propunere de recalculare a pensiilor magistraților, în încercarea de a pune capăt inegalităților generate de disparitățile de venituri, potrivit G4Media.
Aceste schimbări sunt rezultatul unor discuții pe care ministrul Muncii le-a avut la Bruxelles. Legea salarizării și Legea pensiilor completează pachetul de reforme pe care România trebuie să le implementeze în acest an prin PNRR, asigurând sustenabilitatea și echitatea sistemului public de salarizare și de pensii.
