Infofinanciar > Lumea la zi > Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul bugetar al României la peste 6,5% din PIB
Lumea la zi

Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul bugetar al României la peste 6,5% din PIB

rectificarea bugetară (sursă foto: infoactual.ro)
sursa foto arhiva companiei

Conform estimărilor Comisiei Europene pentru anul 2024, deficitul României se va situa la peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal estimează că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB.

Aceste previziuni sunt prezentate în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024, intitulat „Europa și pierderea dividendului păcii”. Este menționat că, pentru a evita o creștere semnificativă a deficitului, ar putea fi necesar să se recurgă la o nouă reducere drastică a cheltuielilor de capital.

CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5%

„În acest context, cu multe riscuri şi pericole, sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023, nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt în creştere pe bugetul public.

Dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. În 2025, se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, susţine Daniel Dăianu, coordonatorul echipei de proiect.