Unele dintre cele mai impresionante clădiri care au aparținut domeniul regal au fost restaurate și reintroduse în patrimoniul istoric al clădirilor. Din păcate altele sunt abandonate și se află în pragul prăbușirii în timp ce altele au fost puse la pământ.
În timpul monarhiei din perioada 1866-1947, în țara noastră au apărut o adevărată rețea de reședințe și locuințe folosite de dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. Cele mai emblematice sunt poate Castelul Peleș, Palatul Regal sau sau Palatul Cotroceni.
Muzeul Național de Artă sau Palatul Regal
Odată ajuns în România, Regele Carol și-a stabilit reședința în același palat pe care l-a folosit și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mai cu seamă cunoscut sub denumirea de Casa Golescu, construită între anii 1812-1815, un imobil modest pentru greutatea funcției pe care au avut-o Cuza și Carol I.
Din nefericire Casa Golescu a fost mistuită de flăcări motiv pentru care primul monarh al României a decis demolarea clădirii și construirea actualului Palat Regal. care de altfel găzduiește Muzeul Național de Artă.
Însă, nici Palatul Regal nu a avut o viață prea ușoară, deși a găzduit momente importante a istoriei române, 23 august 1944 fiind poate unul dintre cele mai importante, reședința locului unde istoria și-a pus amprenta fost bombardat de aviația germană. Ulterior abdicării forțate a Regelui Mihai I, comuniștii au confiscat clădirea și au redenumit-o Palatul Republicii.
Palatul Cotroceni
Pentru mulți dintre noi Palatul Cotroceni este cunoscut mai degrabă ca fiind reședința primului om în Stat. Însă, clădirea datează din vremurile în care domnitorul Șerban Cantacuzino făcea legea și a servit iniția ca mănăstire, Ceva mai târziu, în anii Epocii de Aur, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, întâiul fiu al Poporului, a fost construită o nouă aripă.
Istoria a trecut și pe aici, de exemplu în sufrageria mare a Palatului s-a consumat în 1916 ședința Consiliului de Coroană care avea să ne trimită în Primul Război Mondial de partea Antantei. Comuniștii în frunte cu plugarul Groza au redenumit și această clădire, actuala reședință prezidențială devine Palatul Pionierilor.
Cea mai emblematică clădire care a găzduit familia regală este de departe Castelul Peleș, construit în totalitate din veniturile personale ale regelui Carol I. Palatul Peleș nu a aparținut niciodată Domeniilor Regale care din punct de vedere juridic aparțin statului român. Are 160 de camere și este cea mai impresionant reședință regală din România.
Castelul Balcic
Castelul Balcic a fost reședința preferată a Reginei Maria, ridicat în perioada interbelică, complexul este format din mai multe vile în mijlocul căreia se află o grădină impresionantă. Regina Maria a cerut ca inima să-i fie depusă într-o urnă în una din camerele castelului, dorință care de altfel i-a și fost îndeplinită.
Din păcate, odată ce România pierde Cadrilaterul în 1940, Castelul va intra în posesia casei regale a Bulgariei, iar inima reginei a ajuns în palatul Pelișor de la Sinaia.
Armata sovietică a devastat castelul, care în cele din urmă a fost rechiziționat de comuniști în 1950. În momentul față Castelul de la Balcic a intrat în circuitul turistic iar grădina este administrată de Universitatea din Sofia.
